PARCURI ȘI REZERVAȚII NATURALE

 

Parcul Național Piatra Craiului 


Parcul Național Piatra Craiului este unul dintre cele mai atrăgătoare locuri din Carpații românești, atât datorită reliefului  cu pereți calcaroși verticali, cu creasta ce urcă în medie la 2000 m, cât și faptului că adăpostește o multitudine de specii de plante și animale cu valoare endemică pentru Carpați. Parcul Național Piatra Craiului se întinde pe o suprafață de 14.800 ha și aparține administrativ la două județe: Argeș și Brașov. Acesta a fost inclus în Lista ariilor protejate din România. Reprezentativă zonei, devenită și simbol al Argeșului, este Garofița Pietrei Craiului, o floare unică în România descoperită acum peste 100 de ani. Flora bogată a masivului cuprinde și alte rarități floristice, multe cu statut de monument al naturii: floarea de colț, ghințura galbenă, smârdarul, Papucul – Doamnei. De asemenea, dintre animalele ce trăiesc în Piatra Craiului sunt ocrotite: capra neagră, râsul, corbul, vipera, cocoșul de munte. 

 

Valea lui Stan

Traseul prin cheile Valea lui Stan este unul dintre cele mai frumoase trasee de chei din țară

Canionul impresionează prin îngustimea văii, cu pereţi de stâncă ce se înalţă ameţitor, într-un peisaj sălbatic. 

Traseul este unul spectaculos, de aventură, unde înaintarea de-a lungul canionului se face aproape în întregime cu ajutorul amenajărilor, de-a lungul văii existând scări metalice, cabluri, podețe, balustrade și pasarele între versanții pârâului.

Amenajările au fost realizate, în anul 2012, de Salvamont Argeș, instituție aflată în coordonarea Consiliului Județean Argeș, planul de amenajare fiind stabilit în urma unor schimburi de experiență cu omologii francezi din Savoie.  

Amenajările de pe traseu conferă asigurări atât pentru turiști, cât și pentru intervenția cu targă a salvatorilor în caz de accident montan.

citeste mai mult

 

 

 

Cascada Capra sau Cascada Iezerului

 
Cascada Capra (cunoscută și sub denumirea de Cascada Iezerului) este o cascadă situată la altitudinea de 1690 de metri pe versantul sudic al Munților Făgăraș în apropiere de cota 2.000, chiar lângă Transfăgărășan, între Cabana Capra și Lacul Bâlea, pe DN7C. Cascada se revarsă din lacul cu același nume și are o cădere de peste 40 de metri.

 

 

 

 

 

 

Cheile Dâmbovicioarei

 

Cheile Dâmbovicioarei. De o frumusețe naturală rar intalnită, Cheile Dambovicioarei se întind de-a lungul culoarului Rucăr-Bran, în zona calcaroasă a Munților Piatra Craiului.

Din satul Podu Dâmboviţei, parcurgând traseul către satul Dâmbovicioara, drumul şerpuieşte, în prima parte, printre case, iar după aproximativ un sfert de oră de mers se ajunge la limita satului. În față apar primii pereţi de stâncă ce marchează intrarea în cheile Dâmbovicioarei. Aici,  natura a creat în cursul nenumăratelor milenii o bogăție de fenomene carstice de o frumusețe deosebită. Zona de chei are aspectul unui adevărat canion.

Defileul este format, de fapt, din două sectoare de chei: Cheia Mare, care constituie prima şi cea mai mare parte a defileului, şi Cheia Mică a Dâmbovicioarei, aceasta din urmă, distinctă şi mult mai scurtă, găsindu-se în amonte de prima.

citeste mai mult..

 

Peștera Dâmbovicioara

 

Peștera Dâmbovicioara Situată în partea nordică a satului cu același nume – la cca 1 km – Peștera Dâmbovicioara este ușor accesibilă turiștilor, fiind amplasată chiar în apropierea șoselei care străbate Cheile Dâmbovicioarei. Adăpost al pustnicilor şi ascunzătoare a haiducilor, născută din calcare de vârsta jurasică, sculptată de natură în chipuri neomeneşti, Peștera Dâmbovicioara a apărut ca urmare a acţiunii apelor care traversează masivul Piatra Craiului, dar şi Munţii Făgăraş şi Leaota. În cursul lor, acestea au format văi adânci şi înguste, conducând la apariţia unui peisaj deosebit, apreciat de turiştii care vizitează zona. Golul subteran este format dintr-o galerie lungă de 250 de metri, cu un traseu ascendent.

 

 

Peștera Urșilor 

Peștera Urșilor sau Peștera de la Colțul Surpat este situată pe Valea Dâmboviţei, la 2 km distanţă de localitatea Podu Dâmboviţei.

La 300 de metri după intrarea în Cheile de Sus ale Dâmboviţei, în versantul drept porneşte o potecă amenajată, cu balustrade şi trepte ce conduc, după un urcuş de numai 20 de metri, la intrarea aflată la o altitudine de 850 m. 

Intrarea se prezintă ca o grotă imensă din care pleacă două galerii cu lungimea cea mai mare de 370 metri.

Peștera este situată la jumătatea parcurgerii distanţei de pe Cheile Dâmboviţei, iar intrarea în peşteră se face pe versantul din partea stângă a râului Dâmboviţa.

citeste mai mult

 

Valea Vâlsanului

Valea Vâlsanului este o arie protejată de interes național, situată în județul Argeș, pe teritoriul administrativ al comunelor Arefu, Brăduleț, Mușătești și Nucșoara. Rezervația naturală se întinde pe o suprafață de 10.000 de hectare și reprezintă arealul de interes floristic, faunistic și peisagistic aflat în bazinul hidrografic al Văii Vâlsanului, cuprins între cel al Argeșului și bazinul râului Doamnei. Pe lângă aspectul său peisagistic deosebit, Valea Vâlsanului reprezintă singurul biotop acvatic din țara noastră în care trăiește aspretele (Romanichtys valsanicola), o specie de pește unică în lume. În apele Vâlsanului trăiesc și alte specii rare de pești, precum păstrăvul de munte, molanul, scoborul.

Datorită accesului ușor către această zonă, Valea Vâlsanului este o destinație căutată de turiștii dornici de liniște în mijlocul naturii, pentru petrecerea unor vacanțe la cort sau cu rulota. Valea Vâlsanului este o zonă excelentă pentru odihnă și relaxare, dar și pentru excursii și drumeții montane. De aici se pot face diverse drumeții către Poienile Vâlsanului – Cheile mici și Cheile mari ale Vâlsanului.

Cheile Vâlsanului constituie o adevărată atracție oferind turiștilor, pe parcursul a aproximativ 15 km, peisaje de o frumusețe sălbatică. La ieșirea din Cheile Vâlsanului se află o poiană însorită, Poiana Vâlsanului. Împătimiții excursiilor montane își pot continua drumul până la Vârful Moldoveanu.

Trasee și distanțe:

  • Pitești – Bascov – Merișani – Mușătești – Brăduleț - Brădetu – Cheile Vâlsanului – Poiana Vâlsanului – Lacul Vâlsan - aproximativ 55 kilometri
  • Pitești – Curtea de Argeș - Valea Iașului – Mușătești - Brăduleț - Brădetu – Cheile Vâlsanului – Poiana Vâlsanului – Lacul Vâlsan - aproximativ 65 kilometri

 

Cascada Văii Rele (Nucșoara)

 

Cascada Văii Rele (Nucșoara) Cascada Văii Rele din comuna Nucșoara este una dintre cele mai impresionante căderi de apă din țara noastră. Aparține de Golul alpin Valea Rea – Zarna, care este o rezervație naturală mixtă, declarată arie protejată de interes național.

Cascada Văii Rele este situată la o altitudine de circa 1.800 de metri și se ajunge la ea după un traseu de o frumusețe aparte, prin munții Făgăraș, către Curmătura Maliței și apoi spre Valea Rea, pe care pot fi admirate o sumedenie de căderi de apă de diferite dimensiuni.

Cascada Văii Rele merită să fie admirată în toată splendoarea ei mai ales primăvara, după dezgheț, când debitul apei devine unul impresionant.

Comuna Nucșoara, cea mai nordică localitate din județul Argeș, excelează prin frumusețile sale naturale de excepție. Sălbăticia din sudul Munților Făgăraș, cu priveliști spectaculoase, cascade, păduri, lacuri și aer curat, transformă această zonă într-o superbă destinație turistică.

Comuna Nucșoara se află la marginea nordică a județului, la limita cu județul Brașov, pe cursul superior al Râului Doamnei, în Munții Făgăraș. Este deservită de șoseaua județeană DJ731, care o leagă spre sud de Corbi, Domnești (unde se intersectează cu DN73C), Pietroșani, Coșești și Dărmănești (unde se termină în DN73).

Distanța dintre Pitești și Nucșoara este de 63 km și poate fi parcursă în aproximativ 1h 10 min.

 

Lacul Învârtita și Măgura

Lacul Învârtita și MăguraPe valea Râului Doamnei în sus, spre nord, unde domină culmea "Vârfului Strungii", la poalele munților Făgăraș, într-o ultimă constelație de așezări rurale, se află comuna Nucșoara. Localitatea excelează prin frumusețile sale naturale de excepție, cât și prin trecutul său istoric.

Nucșoara are o însemnatate deosebită în istoria României, aici fiind unul dintre nucleele de bază ale mișcării de rezistență anti-comunistă din zona de sud a țării, păstrând și astăzi însemne ale trecutului greu încercat.

Potențialul turistic al comunei Nucșoara este deosebit de bogat și diversificat. Localitatea se remarcă prin peisaje pitorești încântătoare, bioclimat tonic și de curățare, ape minerale, fond cinegetic bogat, rezervații naturale, înscriindu-se în categoriile de sate peisagistice, sate de interes vânătoresc și sate cu obiective de interes științific.

citeste mai mult....

Lacul Vupoaia și Râpa Roșie sunt două obiective din satul Sboghițești, comuna Nucșoara. În pădure se află o poiană mare, unde se găsește Lacul Vulpoaia, care este renumit pentru peștele său caracuda și de unde se poate admira creasta Făgărașului. Mai sus, spre munte, s-a produs o alunecare mare de stâncă, generând apariția Râpei Roșii, o prăpastie de 200 m, de culoare roșie, care se poate vizita doar la bază. Aici, se spune că au ascuns haiducii Comoara de pe 7 cai.

Vârful Moldoveanu

Vârful Moldoveanu este vârful muntos cel mai înalt din România, cu o altitudine de 2544 metri, situat în Masivul Făgăraș. Din cauza piscurilor montane din jurul său, majoritatea de peste 2.400 de metri, vârful Moldoveanu este vizibil doar de pe creasta Făgărașului sau din aer, spre deosebire de multe din principalele vârfuri ale lanțului făgărășan care sunt vizibile și din Depresiunea Făgărașului. În apropiere se află Refugiul Vistea şi Iezerul Triunghiular. Traseul către cel mai înalt vârf din țara noastră îi poartă pe cei care doresc să se aventureze pe munte printre cascade, ochiuri de apă și pajiști înflorite, urcă praguri glaciare pe stânci modelate de vânt, aproape de susurul apelor repezi, care completează armonios peisajul alpin. (sursa foto: muntii-fagaras.ro)

 

Vârful Negoiu

Vârful Negoiu. Situat în Masivul Făgăraș, cu o altitudine de 2.535 metri, Vârful Negoiu este al doilea ca înălțime din România. La nord-est de Vârful Negoiu se află Lacul Călţun - un lac glaciar situat la limita dintre județele Argeș și Sibiu, la poalele Vârfului Călțun. Lacul se află la o altitudine de 2135 metri și se întinde pe o suprafață de 7751 metri pătrați. Pentru a ajunge la lac trebuie urmat traseul cu cruce albastră.

Masivul Iezer Păpușa – Lacul Iezer

 

Masivul Iezer Păpușa – Lacul Iezer. Munții Iezer sunt delimitați de Piatra Craiului și Făgăraș, aflându-se între cursurile superioare ale râurilor Doamnei și Dâmboviței. Cel mai înalt vârf este Iezerul Mare – 2.462 m, urmat de vârful Păpușa – 2.391 m. La o altitudine de 2130 m, se află Lacul glaciar Iezer. Principalul punct de acces în acest masiv este comuna Lerești, prin drumul județean DJ 734 Voinești – Lerești – Voina, care facilitează accesul către cabanele și obiectivele turistice din zonă, la traseele montane Iezer – Păpușa și la Barajul Râușor.

 

 

 

 

Lacul Pecineagu. Barajul Pecineagu este un baraj de anrocamente de 107 m înălţime, situat pe râul Dâmboviţa, iar lacul de acumulare Pecineagu este utilizat pentru alimentări cu apă, producţie de energie hidroelectrică şi irigaţii.

 

Lacul Jgheburoasa. 

 

Lacul Jgheburoasa este un lac din Munţii Făgăraş Sud, de origine glaciară, a cărui adâncime este de aproximativ 2 m. Lacul are formă de pară şi în apele sale poate fi întâlnit păstrăvul. Este în afara traseelor montane marcate şi face parte din Rezervaţia Naturală din Munţii Făgăraş. (sursa foto: muntii-fagaras.ro)

 

Barajul şi Lacul de acumulare Râuşor

Barajul şi Lacul de acumulare Râuşor. Barajul Râușor este situat pe Râul Târgului, la o distanță de 7,5 km de Lerești și 14 km de Câmpulung Muscel. Barajul, construit în 1985, are ca scop alimentarea cu apă, producerea de energie electrică și apărare împotriva inundațiilor. Fiind amplasat în mijlocul naturii, Barajul Râuşor reprezintă una dintre destinațiile preferate de turiști, mai ales că în apropiere se află Cabana Voina, de unde se poate urca pe traseele montane ce duc spre Vârful Iezer şi Vârful Bătrâna din Munţii Iezer-Păpuşa. (sursa foto: muscel-info.ro)

 

 

 

 

Rezervația fosiliferă de la Suslănești – arie naturală protejată de interes internațional 

 

Rezervația fosiliferă de la Suslănești – arie naturală protejată de interes internațional La 8 km de Câmpulung, pe partea stângă a văii Argeșelului, la Suslănești, pe dealul Marlauz, la o altitudine de 680 m, se află Rezervația fosiliferă Marlauz. Aceasta prezintă o importanță deosebită prin bogăția de schelete de pești fosili, ce se găsesc în argilele sub formă de lespezi fine datând de aproape 56 de milioane de ani. 

Rezervația fosiliferă de la Suslănești a fost declarată monument al naturii datorită importanței sale științifice deosebite. Este o arie protejată de tip paleontologic, fiind inclusă în a treia cateogorie a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii.

 

citeste mai mult

 

 

 

Rezervațiile naturale de calcar numulitic și granit de la Albeștii de Muscel Județul Argeș este o destinație turistică extrem de ofertantă pentru vizitatori. Pe lângă obiectivele turistice cunoscute la nivel național și internațional, precum Transfăgărășanul sau Cetatea Poenari, județul Argeș este una din destinațiile mereu surprinzătoare ce vă oferă posibilitatea să descoperiți locuri unice.  

În fiecare localitate a județului există cel puțin un obiectiv turistic mai puțin cunoscut, dar care merită descoperit.  

În comuna Albeștii de Muscel, situată la poalele Masivului Iezer, se găsesc două rezervații geologice, declarate arii protejate de interes național.

 

citeste mai mult

 

 

Parcul dendrologic din Mihăești La aproape un kilometru de la intrarea în comuna Mihăești, pe DN 73 - sensul de mers spre Câmpulung, pe partea dreaptă, te întâmpină Parcul dendrologic Mihăești, amenajare peisagistică de excepție, operă a ilustrului inițiator de rezervații naturale naționale, inginer Iuliu Moldovan, al cărui bust este amplasat în zona centrală a parcului. 

Lucrările de amenajare au început în perioada 1895-1901, iar în 1935 s-a creat partea dendrologică. De planul peisagistic s-a ocupat arhitectul Rech Brun.

Parcul are o suprafață de 65 de hectare. Aici se găsesc specii de arbori și arbuști de mare valoare științifică. Parcul cuprinde exemplare de brad caucazian, stejar roșu, pin, gorun, arborele pagodelor, ienupar de virginia etc.

Iuliu Moldovan este considerat întemeietorul silviculturii experimentale românești. Parcurile dendrologice pe care le-a creat la Mihăești și Dofteana au constituit cele mai importante „laboratoare in situ" pentru multe generații de studenți ai școlilor superioare de silvicultură din România. Este considerat inițiatorul culturii arborilor exotici în România.

citeste mai mult

 

 

Rezervația naturală "Golul alpin Moldoveanu - Capra", arie protejată de interes național Golul alpin Moldoveanu - Capra este o arie protejată de interes național, situată în județul Argeș, pe teritoriul administrativ al comunelor Arefu și Nucșoara.

Rezervația naturală este de tip mixt: faunistică, floristică, geologică și peisagistică. 

Aria naturală se află în teritoriul sudic al Munților Făgăraș. Are o suprafață de 5.000 de hectare și reprezintă golul alpin ce se desfășoară între Vârful Moldoveanu (2.544 m) și Vârful Capra (2.494 m). 

Rezervația cuprinde un relief variat, cu abrupturi stâncoase, lacuri glaciare, căldări suspendate, morene, culmi înclinate, văi, izvoare, pășuni și zone împădurite. 

Flora este constituită, în partea inferioară a rezervației, din specii lemnoase de fag, mesteacăn, iar pe malurile apelor sunt întâlnite specii arboricole de plop tremurător, salcie căprească sau anin negru.

Etajul coniferelor cuprinde specii de brad, molid, pin, zâmbru, tisă, zadă, precum și specii de arbuști, cum ar fi jneapăn, ienupăr sau afin.

citeste mai mult

 
 
 

Avenul de sub Vârful Grind – cea mai adâncă peșteră din România Avenul de sub Vârful Grind, cunoscut și sub denumirile de Avenul din Grind sau Avenul de sub Colții Grindului, este o rezervație naturală de tip speologic - arie protejată de interes național, situată în județul Argeș, pe teritoriul administrativ al comunei Dâmbovicioara. 

Avenul de sub Vârful Grind este cel mai adânc aven din România, în prezent având o adâncime de -769 metri. A fost descoperit în anul 1985 într-o zonă în care există unul dintre cele mai mari potențiale de denivelare din țară și este încă în explorare. 

Intrarea în Avenul de sub Vârful Grind se află la altitudinea de ~ 1922 m pe versantul estic al Munților Piatra Craiului. Este localizată pe abruptul de sub creasta principală, pe unul din Hornurile Grindului (vale de abrupt). 

Aria protejată inclusă în Parcul Național Piatra Craiului reprezintă un aven (gol subteran, peșteră), o formă carstică de prăbușire, alcătuită din mai multe puțuri verticale întrerupte de galerii, cu forme vizibile de eroziune și coroziune. 

A fost explorat pentru prima dată în 1936 de către Alfred Prox, în speranţa atingerii unei ipotetice reţele subterane în masivul Piatra Craiului. În 1967, Friedrich Thomas şi Walter Gutt din Braşov coboară din nou până la baza avenului şi găsesc o continuare de 15 m, pe care însă nu au putut s-o exploreze din lipsă de echipament. 

citeste mai mult

 

 

Cavalerul Trac din Peştera Moşului şi statuile megaliticePe drumul dintre Târgovişte şi Câmpulung, între satele Cetăţeni şi Bădeni, există unul dintre cele mai misterioase locuri sacre din România. 

Un ansamblu de monumente ce atestă vremelnica locuire a acestor meleaguri o reprezintă: biserica rupestră Cetăţuia Negru- Vodă, Crucea Dorinţelor, iar coborând mai jos de aceasta se poate vedea Peştera Moşului.

Peștera este o chilie de sihastru, ce are scrijelite în piatră simboluri creştine. Aici s-au găsit într-un sicriu moaştele cuviosului Ioanichie Schimonahul (1638).

În spatele Peşterii Moşului, pe stâncă, există un desen ce înfăţişează un călăreţ care poartă în mână un arc. Anumiţi istorici consideră că acesta ar fi celebrul Cavaler Trac, Gebeleizis sau Nebeleizis, divinitatea supremă a dacilor. 

Desenul ne face să credem că la Cetăţuia a funcţionat un centru spiritual al vechilor daci.

La coborâre, de remarcat sunt blocurile masive din piatră, ce amintesc de cele din Bucegi. 

În partea de vest a complexului se văd două formaţiuni numite ,, Ciobanul şi oaia sa", de fapt două capete de 4-5 m înălţime. 

citeste mai mult

 

Traseu turistic spre Lacul Călțun din Munții Făgăraș - Regiunea de nord a județului Argeș aparţine celor mai înalte culmi ale Carpaţilor Meridionali, respectiv masivul Făgăraş, cu vârful Moldoveanu (2544 m) - cel mai înalt vârf din Carpații românești şi Negoiu (2535 m).

Lacul Călțun este un lac glaciar situat la nord-est de vârful Negoiu din Munții Făgăraș, la jumătatea drumului dintre cabana Negoiu și cabana Bâlea Lac, în căldarea Călțun, la poalele Vârfului Călțun.

Lacul este situat la altitudinea de 2 135 m, are suprafața de 7 751 mp, iar adâncimea maximă de 11,8 m.

Traseu turistic: Cantonul Piscu Negru – Refugiul Călțun

Marcaj: triunghi albastru

Durata: 3 ore / în sens invers: 2 ore

Tip: traseu de vară.

citeste mai mult

 

Vârful Vănătarea lui Buteanu - Munții Făgăraș - Vârful Vânătarea lui Buteanu are 2507 metri înălțime, este situat în centrul Munților Făgăraș și este al 8-lea vârf ca mărime din România, după vârfurile Moldoveanu (2544 m), Negoiu (2535 m), Viștea Mare (2527 m), Parângul Mare (2519 m) din Munții Parâng, Lespezi (2517 m), Cornul Călțunului (2510 m), Peleaga (2508 m) din Munții Retezat. 

Fiind unul din cele 8 vârfuri de peste 2500 m din Făgăraș, pe timp de vară, interesul pentru această zonă este unul foarte mare în rândul amatorilor de drumeții montane. 

Datorită poziției sale, atunci când este senin, vârful oferă peisaje încântătoare.

Pe timpul iernii, întrucât riscul de avalanșă este unul extrem de mare încă de la primele căderi de zăpadă, accesul este recomandat doar alpiniștilor sau turiștilor antrenați, cu echipament complet de iarnă, colțari, piolet, cască, haine groase tehnice și doar atunci când condițiile meteo și starea zăpezii sunt optime pentru ascensiune.

citeste mai mult