Muzee și case memoriale

Figuri de seamă ale culturii românești au trăit pe plaiuri argeșene și muscelene. Puteți să le înțelegeți mai bine dacă le veți face o vizită acasă. Iată câteva case memoriale și colecții muzeale, care vă așteaptă!

Muzeul Judeţean Argeş 

Muzeul Judeţean Argeş este instituţia muzeală argeşeană proeminentă care tezaurizează colecţii de obiecte remarcabile spre ilustrarea civilizaţiei argeşene şi româneşti. Din anul 1977 Muzeul Judeţean Argeş este prima instituţie muzeală românească şi Sud-Est europeană ale cărei obiective şi resurse sunt dedicate răspândirii informaţiilor necesare conservării mediului. Muzeul Județean Argeș, aflat în fosta clădire a Prefecturii, construită între anii 1889 – 1899,  cu secțiile de Istorie, Științele naturii, Galeria de Artă Naivă, Muzeul Sportului Argeșean, Galeria de Artă "Rudolf Schweitzer Cumpăna" și Planetariul.

Informații utile:

Adresă: Armand Călinescu, nr. 44, Piteşti, Argeş, 110047, Romania

http://www.muzeul-judetean-arges.

 

Muzeul Național Brătianu

Muzeul Național Brătianu, aflat la 6 km de Pitești, pe DN7, drumul vechi spre București, este conacul celei mai mari familii de liberali, unde regi, celebrități politice, culturale și istorice le-au trecut pragul de-a lungul timpului. Construcția a început-o Ion C. Brătianu în 1858, apoi Ionel Brătianu a transformat-o între anii 1889 – 1925. Muzeul reconstituie atmosfera României de după obţinerea independenței din 1877 şi până aproape de cel de-al al doilea Război Mondial. Aici au trăit și lucrat trei dintre prim-miniştrii României.

Informații utile: https://www.muzeulnationalbratianu.ro/

Adresa: Str. Ion I.C. Bratianu, nr. 37, Ștefănești, Argeș

Marți - Duminică, între orele 10.00 - 16.00.
Ultima intrare a vizitatorilor se va face la 15:10.

Tarif vizitare:

– 20 de lei – vizitatori adulți, fără drept de reducere
– 10 lei – pensionari
– 5 lei – elevi, studenți, studenți din învățământul particular acreditat, posesorii de carduri "Euro 26", persoane adulte cu handicap mediu sau ușor

– GRATUIT – delegații oficiale, delegații cu caracter cultural, angajații rețelei muzeale, angajații Ministerului Culturii, angajații serviciilor deconcentrate ale Ministerului Culturii, posesorii de carduri ICOM, copii preșcolari, copii în vârstă de până la 18 ani care au nevoi speciale sau handicap, însoțitori ai copiilor cu handicap, copii până în 18 ani pe perioada vacanțelor, bursieri ai statului român, persoane adulte cu handicap grav sau accentuat și însoțitorii acestora etc.

 

Muzeul Golești - un loc încărcat de istorie și tradiție

Situat în orașul Ștefănești, la doar 10 kilometri de Pitești, pe șoseaua veche Pitești – București, Muzeul Viticulturii și Pomiculturii Golești este o adevărată bijuterie a meleagurilor argeșene, fiind un loc încărcat de istorie și tradiții populare.

Muzeul este format din două mari secții: Secția Istorie – Etnografie și Secția Aer liber, prezentate pe o suprafață de 14 hectare.

Construit în 1640, Conacul Goleștilor a fost reședința familiei timp de secole și locul care le-a conferit Goleștilor identitate și puterea de a trece prin vâltoarea istoriei. Astăzi, toți cei care trec pragul conacului au posibilitatea de a simți magia locului lăsat peste veacuri de una dintre cele mai vii familii de boieri, făuritori de neam și țară.

Legăturile Goleștilor cu regalitatea sunt bine cunoscute. Aici, regele Carol I a petrecut prima noapte pe teritoriul Romaniei. Astăzi, în cadrul muzeului, în Salonul de Iarnă, pot fi admirate două piese excepționale: tronul regilor României și biroul regelui Carol I.

Din 1939, vechiul conac a devenit inima Muzeului Golești. Instituţia a fost înfiinţată prin decret regal dat de Carol al II-lea, în 7 iunie 1939, sub numele Muzeul Dinicu Golescu.

Casa și parcul, anexele (camerele de oaspeți și cele ale servitorilor), baia turcească, turnurile de apărare, școala și bolnița, turnul de apărare vorbesc vizatorilor despre modul de viață al boierilor români din secolul al XIX-lea. Expoziția din conac este o invitație adresată vizitatorilor de a călători în timp, în urmă cu mai bine de două secole.

Începând cu anul 1966, alături de Conacul Goleștilor, s-au pus bazele înființări unui muzeu național etnografic în aer liber care să reflecte cele două ocupații de bază ale românilor – viticultura și pomicultura. Peste 30 de gospodării de viticultori și pomicultori aduse de pe întreg teritoriul României formează un univers țărănesc unic, în care tradițiile, meșteșugurile și credințele străbunilor își dau întâlnire cu generațiile de astăzi. Secția în aer liber de la Golești este un tezaur de arhitectură ţărănească şi o matrice de reprezentare a existenţei comunităţilor rurale din secolele XIX-XX.

Astăzi, muzeul are aspectul unui sat autentic, în el aflându-se atât gospodăriile ţărăneşti, cât şi o biserică, o şcoală, o primărie, un han, un sector de instalaţii pomi-viticole și ateliere meșteșugărești.

Conacul Goleștilor este înconjurat de natură, de flori și copaci, ca o invitație la relaxare. Nesfârșitul verde al ierbii, parfumul trandafirilor, umbra cea primitoare a teilor, nucilor și stejarilor, culorile vii ale merilor, prunilor, corcodușilor te invită să zăbovești, să privești și să îți umpli sufletul de bucurie.

De asemenea, numeroase activități de recreere sunt accesibile publicului vizitator: echitație cu cai și ponei, plimbări cu trăsura, tiroliană pentru copii, locuri de joacă, popicărie țărănească.

Informații utile:

Adresa: Județul Argeș, orașul Ștefănești, strada Radu Golescu, nr. 34.

Porţile muzeului sunt deschise zilnic, de marţi până duminică, între orele 8:00-16:00 (iarna: 1 noiembrie – 31 martie) şi 9:00-18:00 (vara: 1 aprilie – 31 octombrie).

Taxa de vizitare: copii și pensionari - 5 lei/persoană; adulţi – 10 lei/persoană.

Mai multe informaţii despre muzeu puteţi găsi accesând site-ul instituției: https://www.muzeulgolesti.ro/home.

 

Casa Memorială "Dinu Lipatti"

Casa Memorială "Dinu Lipatti" de la Ciolcești, din comuna argeșeană Leordeni, este o vilă superbă ridicată în stil neoromânesc de tatăl lui Dinu Lipatti, violonistul Constantin Lipatti, între anii 1938-1942.

Conacul de la Ciolceşti a devenit casă memorială pe 17 decembrie 1985, după doi ani de renovări. Edificiul este înscris în Lista Monumentelor Istorice. 

Expoziția amenajată la parter vă poartă prin universul unui artist de geniu. Aici găsiți o colecție impresionantă de fotografii și corespondențe care ilustrează viața și activitatea marelui pianist și compozitor român, precum și numeroase obiecte ce au aparținut lui Dinu Lipatti (pianul Bechstein, diplome, partituri) și fratelui său, diplomatul și omul de cultură Valentin Lipatti, familiei, cunoștințelor din țară și străinătate, fotografii de familie (Dinu Lipatti la diferite vârste, alături de profesorii săi - George Enescu, Florica Muzicescu, Mihail Jora). 

Multe dintre fotografii sunt executate de Dinu Lipatti, deoarece acesta era un pasionat și talentat fotograf. 

Pianist, compozitor, critic muzical și pedagog, Dinu Lipatti, prin personalitatea sa artistică excepţională, poate fi plasat la loc de cinste în cultura românească, în galeria care îi cuprinde pe Enescu, Brâncuși, Eliade, iar în lume, chiar şi în afara Europei, într-un spaţiu întins care nu a avut onoarea să-i asculte magia pe viu, este considerat unul dintre cei mai mari interpreți ai primei jumătăți a secolului XX.

Adresa: Casa Memorială „Dinu Lipatti" se află în comuna Leordeni, sat Ciolcești (DC72), județul Argeș. 

Program de vizitare: Luni - Duminică: 9.00 - 17.00

Preţuri bilete: 

  • Adulți - 6 lei

  • Elevi/studenţi/pensionari/militari - 2 lei

citeste mai mult

 

Muzeul Municipal Curtea de Argeş 

Muzeul Municipal Curtea de Argeş este găzduit într-o frumoasă clădire, construită la sfârșitul sec. al XIX-lea. Muzeul înaugurat în anul 1969, are peste 12.000 piese muzeistice organizate în 7 săli corespunzătoare diferitelor perioade ale istoriei orașului. Sunt expuse documente, portretele voievozilor din Argeș, paftale, medalii, decorații, inele, sigilii, săbii, o bogată colecție de numismatică dacică, romană, bizantină, medievală (tezaurul de monede de la Carol Robert). 

Informații utile: https://muzeulcurteadearges.ro/

Adresă: Str. Negru vodă, nr.2

Luni-duminică, intre 9.00 – 17.00

Tarif vizitare: Adult – 5 lei  |  Pensionar – 2 lei  |  Elev/Student – 1 leu

 

Muzeul Municipal Câmpulung 

Muzeul Municipal Câmpulung Muzeul a fost oficial înfiinţat în 1889 prin decret semnat de Grigore Tocilescu, directorul de atunci al Comisiei monumentelor istorice şi a fost printre primele muzee din România. La început, muzeul din Câmpulung a funcţionat la mănăstirea Negru Vodă. A fost organizat după reguli moderne din anul 1952, atunci când a luat fiinţă în Casa Ştefănescu (clădire datând din 1735, restaurată în 1928), în care funcţionează astăzi o secţie de artă populară şi etnografie musceleană. Muzeul a funcţionat aici până în 1975, când expoziţia de istorie a fost deschisă în clădirea în care se află astăzi Primăria oraşului Câmpulung. Muzeul de istorie, care a luat fiinţă în această clădire, prezintă istoria zonei Muscel, dar şi legăturile zonei cu judeţele limitrofe, din cele mai vechi timpuri şi până la sfârşitul secolului al XX-lea. Muzeul a organizat cercetări arheologice la aproape toate monumentele din oraş, unde au fost descoperite o serie obiecte (ciste din epoca bronzului, ceramică de import elenistică, ceramică romană, arme din săpăturile de la castrul Jidava), expuse acum în muzeu. Actuala clădire a muzeului municipal din Câmpulung mai cuprinde o expoziţie de arte plastice cu valori ale unor artişti plastici români din perioada interbelică sau imediat după al doilea război mondial. În acelaşi muzeu funcţionează şi o colecţie de ştiinţele naturii, vizitată mai ales de elevii claselor gimnaziale şi primare.

Informații utile: https://muzeulcampulung.ro/

Adresă: Strada Negru Vodă, nr. 119, Câmpulung, Argeș

Marți - Duminică: 9:00 - 17:00;

Luni: închis

 

Memorialul Închisoarea Piteşti

Memorialul Închisoarea Piteşti este un muzeu memorial aflat în interiorul fostului penitenciar Piteşti, activ între 1941-1977. 

Penitenciarul de la Piteşti este cunoscut pentru faptul că, între anii 1949-1951, aici s-a desfăşurat Fenomenul Piteşti sau Experimentul Piteşti, considerat a fi cel mai mare şi cel mai intensiv program de spălare a creierului prin tortură din blocul comunist.

 

Experimentul Pitești a fost stopat în septembrie 1951 imediat după înlăturarea de la fruntea Partidului Comunist Român a comuniștilor extremiști.

 

Clădirea a funcționat ca penitenciar mixt – deţinuţi politic şi de drept comun (femei şi bărbaţi) până în 1977, când penitenciarul a fost dezafectat. 

 

Informații utile: https://pitestiprison.org/

Adresă: Strada Negru - Vodă 30, Pitești 110069

Program: Joi - Duminică: 11.00-18.00

Luni, Marți, Miercuri: Închis

 

citeste mai mult

 

Casa Memorială "George Topîrceanu" - Nămăiești 

În satul Nămăești, comuna Valea Mare Pravăț, se află Casa Memorială George Topîrceanu - o casă țărănească, cu pridvor larg la etaj, acoperită cu șiță și ridicată de mâini pricepute la început de veac, în 1900, loc în care poetul George Topîrceanu și-a petrecut 8 ani din viață. 

Casa a intrat în patrimoniul Muzeului Municipal Câmpulung prin donația familiei în anul 1958, fiind declarată ulterior monument istoric de interes național.

La intrarea în micul parc, printre pomi, te întâmpină statuia de bronz a poetului, ridicată în 1973 de ofițerul în rezervă Marius Buturoiu, pe soclul căreia sunt așternute ultimele versuri din „Balada morții".

Informații utile: https://muzeulcampulung.ro

Adresă: DC19, sat Nămăiești, comuna Vale Mare Pravăț, județul Argeș (vizavi de Mănăstirea Nămăiești).

Program de vizitare:

Marți - Duminică: orele 9°°-17°°

Luni: închis

 

Taxă de intrare: 6 lei

(copii, elevi, pensionari - 3 lei)

 

citeste mai mult

 

Casa Memorială „Vladimir Streinu" din Teiu

 

Casa Memorială „Vladimir Streinu" din Teiu este un muzeu memorial înființat în casa care a aparţinut familiei Vladimir Streinu între 1902 – 1972.

Casa în care a copilărit scriitorul Vladimir Streinu a fost construită de Șerban și Leanca Iordache în anul 1902 și se află în centrul satului Teiu. 

La 28 noiembrie 1971, a avut loc, la inițiativa prof. Vasile Falcescu și cu aprobarea primului secretar al județului de la acea vreme, Gheorghe Năstase, constituirea Societății culturale ,,Vladimir Streinu" din Teiu și, prin eliberarea unei camere din C.A.P., înființarea unei Camere Memoriale. Până la urmă, în anul viitor, C.A.P. Teiu se mută din casa lui Vladimir Streinu puțin mai jos, în cea a fratelui său, Anton.

În data de 28 mai 1972, are loc inaugurarea Casei Memoriale "Vladimir Streinu". Clădirea a fost restaurată înainte de organizarea ei ca muzeu.

citeste mai mult

 

 

Casa Norocea este una din cele mai frumoase case monument istoric

Casa Memorială „Vladimir Streinu" din Teiu este un muzeu memorial înființat în casa care a aparţinut familiei Vladimir Streinu între 1902 – 1972.

Casa în care a copilărit scriitorul Vladimir Streinu a fost construită de Șerban și Leanca Iordache în anul 1902 și se află în centrul satului Teiu. 

La 28 noiembrie 1971, a avut loc, la inițiativa prof. Vasile Falcescu și cu aprobarea primului secretar al județului de la acea vreme, Gheorghe Năstase, constituirea Societății culturale ,,Vladimir Streinu" din Teiu și, prin eliberarea unei camere din C.A.P., înființarea unei Camere Memoriale. Până la urmă, în anul viitor, C.A.P. Teiu se mută din casa lui Vladimir Streinu puțin mai jos, în cea a fratelui său, Anton.

În data de 28 mai 1972, are loc inaugurarea Casei Memoriale "Vladimir Streinu". Clădirea a fost restaurată înainte de organizarea ei ca muzeu.

citeste mai mult

 

Casa Memorială George Stephănescu din Arefu

În satul Căpățânenii Ungureni, comuna Arefu, un sat tradițional, înconjurat de munți, un loc perfect pentru a descoperi o parte a istoriei României, aproape de atracții turistice, un loc potrivit atât pentru excursioniști, dar și pentru cei care doresc un week-end de relaxare, se află Casa Memorială "George Stephănescu".

Satul este situat la poalele munților Făgăraș, în imediata vecinătate a Cetății Poenari, la baza barajului Vidraru.

George Stephănescu a fost un compozitor, pedagog și dirijor român. A urmat studiile la Conservatorul din București, unde a devenit ulterior profesor de canto, și Conservatorul din Paris. În plus, a fost fondatorul reprezentațiilor de operă în limba română și a fondat trei societăți lirice premergătoare Operei Române (Mama soacră, Cometa și Scaiul Bărbaților). Printre altele, a fost și dirijor la Teatrul Național din București

citeste mai mult

 

 

Statuia și bustul lui Ion Mihalache - Topoloveni

Ion Mihalache s-a născut în comuna Topoloveni, satul Goleștii-Badii, în anul 1882 din părinți foarte modești, care cu mari sacrificii, și-au trimis cei doi fii, Ion și Dumitru, la învățătură. Face școala primară în satul său natal cu vrednicul și apreciatul învățător Nicolae Cristescu. 

În anul 1894 a fost admis să urmeze cursurile Școlii Normale Carol I din Câmpulung-Muscel. A absolvit cursurile acestei școli în 1900 ca șef de promoție pe țară, ajungând învățător, funcție pe care a exercitat-o din anul 1901 până în 1916.

Ion Mihalache se ocupă de educarea maselor, nu doar a elevilor, de ridicarea culturală a întregii comune Topoloveni. În 1910 obține postul de institutor, în urma unui examen dificil susținut la București, cu media 9.45, locul II pe țară. Este un militant neobosit pentru drepturile dascălilor, dar și pentru misiunea civilizatoare a acestora, după modelul impus de Spiru Haret, unul dintre mentorii lui Ion Mihalache. 

Ca urmare a acestei activități, este ales în 1916 Președintele Comitetului Central al Consiliului General al Asociației Învățătorilor, fapt ce-i aduce o mare popularitate în rândul opiniei publice.

citeste mai mult

 

 

 

 

 

Muzeul Satului "Ion Chelcea" - Boteni

În comuna Boteni se află Muzeul Satului care poartă numele unuia dintre cei mai mari etnografi ai țării, prof. Ion Chelcea.

La inițiativa unor oameni inimoși de-ai locului, muzeul a fost inaugurat în anul 2009, cu ocazia celei de-a 14-a ediții a Festivalului Brâul de la Boteni, îndeplinind astfel dorința mareului etnograf și încununând eforturile acestuia de a înființa un un lăcaș al culturii tradiționale locale la Boteni.

Clădirea care adăpostește Muzeul Satului este construită în stilul tradițional specific zonei Muscelului, cu pridvor înalt, adăpostind două încăperi despărțite de o tindă. 

În muzeu se regăsește tot ce are mai frumos și mai valoros acest ținut muscelean. 

În încăperea principală a muzeului sunt expuse obiecte tradiționale muscelene, care ilustrează tradițiile, obiceiurile și ocupațiile localnicilor de-a lungul vremii. Printre cele mai admirate exponate se numără costumele populare specifice zonei – printre care și un frumos strai de mireasă.

Lada de zestre reprezintă și astăzi un obiect de valoare pentru orice locuitor al Boteniului, deși ele au devenit prezențe destul de rare în casele localnicilor. Realizate din lemn și pictate manual, acestea conțineau lucrurile cu care fetele de măritat plecau din casa părintească către noua lor locuință.

citeste mai mult

 

Muzeul Etnografic și de Artă Populară Domnești

La 25 noiembrie 1878, învățătorul Luca Paul, mare personalitate a timpului, înființează în comuna Domnești prima bibliotecă rurală atestată din țară, bibliotecă ce-i poartă astăzi numele și care dispune de o secție muzeistică frumoasă și deosebit de valoroasă având exponate cu valoare de patrimoniu: Carte veche sec.VII-XIX („Floarea Darurilor", „Snagov" – anul 1700, „Mystirio Sacrament" – anul 1651, „Minei", „Octoih", „Evanghelia" – anul 1729), icoane pictate pe lemn, sec. XVI-XIX (Icoana ,,Sf. Ioan Botezatorul"și „Maica Domnului cu Pruncul", anul 1518-1519).

În Secția Muzeistică de la Domnești sunt expuse și obiecte de artă din perioada medievală, artă plastică contemporană, metaloplastie şi medalistică, strânse de către Societatea Culturală „Luca Paul" cu zeci de ani în urmă, prin strădania preoţilor Ion Radomirescu şi Grigore Venescu, precum și a artistului plastic Ion Susală. 

citeste mai mult

 

Povestea fascinantă a celebrului scriitor - călător Mihai Tican Rumano

Mihai Tican Rumano s-a născut pe 2 iulie 1893 în comuna Berevoești, județul Argeș. Personaj fascinant, Mihai Tican Rumano este cel mai cunoscut scriitor român cu lucrări din domeniul literaturii de călătorie.

A avut o viață tumultoasă, plină de aventuri. După studiile primare făcute în satul natal, a plecat la Câmpulung Muscel, unde a intrat, pentru o scurtă perioadă, ca băiat de prăvălie. Apoi, a luat drumul Bucureștiului, de unde a plecat spre Brăila și Constanța. Ajuns la malul Mării Negre, la numai 16 ani, Mihai Tican Rumano s-a îmbarcat pe un vas italienesc cu care a ajuns la Napoli. 

Dornic să cunoască noi orizonturi, începe un periplu de aproape 25 de ani prin toată lumea. Vizitează, astfel, țări din Africa, America de Sud și America de Nord, ajungând pănă în Australia și Noua Zeelandă. Cel mai mult va sta în Argentina și Spania, unde își va publica și primele lui articole și cărți de călătorie, pentru multe dintre ele primind elogii din partea presei de specialitate. 

În 1935, a fost decorat de împăratul Haile Selassie I al Etiopiei și ridicat la gradul de ofițer imperial pentru popularitatea făcută Etiopiei prin volumul monografic "Abisinia".

citeste mai mult

 

 

Casa Goangă din Curtea de Argeş

Casa Goangă din Curtea de Argeş este una dintre cele mai importante case memoriale din oraş şi chiar din judeţul Argeș. Poartă numele familiei lui Petre Ştefănescu Goangă şi a fost, de fapt, casa bunicilor acestui artist.

Casa a fost construită la începutul secolului al XIX-lea şi este alcătuită din parter şi cerdac. Este cea mai amplă construcție rezidențială tradițională păstrată în centrul istoric. Prispa generoasă, de sub acoperișul de șiță, orientată spre curte, constituie elementul major al compoziției. Casa are şi o pivniţă, ale cărei uşi poartă amprenta gospodăriilor tradiționale argeșene.

Petre Ștefănescu Goangă a studiat la Paris, iar vocea sa l-a făcut cunoscut în întreaga lume, devenind oaspetele îndrăgit al marilor scene de peste hotare.

A fost cântăreţ de operă, bariton, dar şi pedagog. De asemenea, a jucat în filmul „Pantoful Cenuşăresei", regizat de Jean Georgescu, în anul 1969.

citeste mai mult

 

Muzeul de Etnografie și Artă Populară Câmpulung

Muzeul de Etnografie și Artă Populară din Câmpulung se regăsește în cea mai veche construcţie civilă din municipiu, un monument de arhitectură din secolul al XVIII-lea, construit în stil muscelean, cu parter și etaj.

Cunoscută sub numele de Casa Ștefănescu, edificiul este un adevărat monument de artă veche românească. A fost proprietatea familiei boierului Gheorghe Ştefanescu şi a fost restaurată după planurile arhitectului câmpulungean Dumitru Ionescu Berechet. 

Proiectul a fost premiat la Salonul oficial de arhitectură din anul 1928, Dumitru Ionescu Berechet luându-și doctoratul în arhitectură cu această lucrare.

Clădirea a căpătat aspect de locuinţă tipică din zona Muscel, având două etaje şi un foişor larg, cu stâlpi din lemn sculptat si acoperişul din şiţă. În interior se găsesc camere cu bolţi arcuite, uşi cu ancadramente din piatră sculptată şi ferestre cu vitralii pe teme istorice. De asemenea, se păstrează căminele arhaice din teracotă smălţuită şi mobilierul rustic, specific satului muscelean.

În anul 1948, clădirea a fost donată Academiei Române cu scopul de a deveni muzeu, iar în anul 1952 se reorganizează aici Muzeul Orășenesc Câmpulung având patru colecții: istorie, științele naturii, artă populară, artă plastică.

citeste mai mult

 

Muzeul Etnografic Goleștii Badii din Topoloveni

Muzeul Etnografic din Topoloveni este alăturat curții bisericii vechi din Goleștii Badii și reprezintă pentru turiști o poartă spre trecut, spre traiul zilnic al sătenilor și spre obiceiurile acestora. 

Muzeul este format din mai multe camere în care sunt expuse articole vestimentare, printre care câteva ii vechi de peste 100 de ani, obiecte de uz zilnic (oale, vase din lut cu inscripții tradiționale, unelte gospodărești), etc. 

Impresionantă este și expoziția de aparatură folosită de bunicii noștri ce cuprinde, printre altele, un gramofon funcțional și radiouri vechi. 

Pe lângă aceste elemente, remarcabile sunt și zecile de fotografii, donate de oamenii locului, care împodobesc pereții muzeului și care surprind elemente din viața satului din perioada 1800-1900.

citeste mai mult

 

Şcoala de odinioară de la Inuri - Topoloveni

La sfârșitul secolului al XIX-lea, Topoloveni era o comună care făcea parte din fostul județ Muscel, fiind formată din satele Cârcinovu, Inurile și Topoloveni. Comuna însuma nu mai puțin de 684 de locuitori. 

Întrucât la acea vreme localitatea se afla în plină dezvoltare, iar populația era în creștere, se dorea ca cetățenii sa aibă un minim de educație. Așa a luat ființă, în anul 1830, școala de la Inuri, transformată, în prezent, într-un muzeu care păstrează vie amintirea școlii de odinioară.

Muzeul a fost inaugurat în anul 2017 și poartă numele Înaltului Ierarh al Bisericii Ortodoxe Române, Mitropolitul Daniil Topolovenu.

Clădirea, ridicată în stil românesc, cu verandă la intrare, foarte bine luminată, are doua încăperi, fiind construită făra etaj. În camera cea mare era sala de clasă, iar încăperea mai mică era locul unde se retrăgea învățătorul în pauzele copiilor. 

Spațiul expozițional cuprinde obiecte școlare vechi, precum bănci din lemn, catedra, tabla, manuale, instrumente de scris etc.

citeste mai mult

 

Casa Elisabeta Rizea - Nucșoara

Pe valea Râului Doamnei în sus, spre nord, unde domină culmea "Vârfului Strungii", la poalele munților Făgăraș, într-o ultimă constelație de așezări rurale, se află comuna Nucșoara. 

Localitatea excelează prin frumusețile sale naturale de excepție, cât și prin trecutul său istoric. 

Istoria acestui ținut de legendă de la poalele munților Făgăraș este fascinantă, tulburătoare, având în vedere rezistența la agresiunile dictaturii, dar și acuratețea sufletească, priceperea și hărnicia locuitorilor săi. Nimic nu a alterat demnitatea, iubirea de pămantul natal și de obiceiurile străbune ale locuitorilor comunei Nucșoara. 

Unul dintre obiectivele de interes din localitate este casa fostei luptătoare anticomuniste Elisabeta Rizea. Eroina din Nucșoara, așa cum mai este cunoscută Elisabeta Rizea, a devenit, după 1990, un simbol al demnității și al rezistenței împotriva comunismului. Alături de soțul ei, Gheorghe, a participat la organizarea și sprijinirea grupului de partizani condus de Toma Arnăuțoiu. A fost închisă pentru faptele ei între 1950-1956 și 1958-1964. 

Casa a fost ridicată în 1931 prin clacă de către soții Rizea. Camera din dreapta a fost locul în care au depus jurământul partizanii lui Toma Arnăuțoiu, în primăvara anului 1949. În aceeași cameră a înnoptat Regele Mihai I în tinerețe, atunci când a vizitat satul Nucșoara și când a cunoscut-o pentru prima dată pe Elisabeta Rizea, la șezătoarea satului.

citeste mai mult