BISERICI SI MÂNĂSTIRI

Vă doriți o excursie scurtă, cu spor pentru minte și suflet? Vizitați atunci una dintre mănăstirile Argeșului și Muscelului, oaze de frumos și liniște! Aveți de unde alege! Le găsiți mai ales în partea de nord a județului, ascunse printre dealuri și păduri.

 

Mănăstirea Glavacioc

Mănăstirea Glavacioc. Despre mănăstire nu există date certe cu privire la înființarea ei, dar se consideră că este din vremea lui Mircea cel Bătrân (1386-1418). Prima atestare documentară a Mănăstirii Glavacioc datează din anul 1441, când Vlad Dracul întărește proprietatea mănăstirii asupra unui sat dăruit de banul Radu. Banul Radu este primul dregător cu această calitate care apare în sfatul domnesc al lui Mircea cel Bătrân înainte de anul 1400, ceea ce ne indică faptul că mănăstirea exista la începutul secolului al XV-lea.

 

 

 

Biserica Izvoarelor de leac

Biserica Izvoarelor de leac, cu șapte izvoare tămăduitoare, se află în comuna Merișani, la 6 km, în stânga, de la indicatorul spre Vâlcele, este locul unde s-au oprit Mircea cel Bătrân, Vlad Țepeș, Mihnea Turcitul și alți domnitori și pelerini, pentru rugăciune, meditație și pentru a bea din apa izvoarelor.

 

 

 

 

 

 

Mănăstirea Robaia

Mănăstirea Robaia din Mușătești, la 10 km de Bradet și la 17 km de Curtea de Argeș nu trebuie ratată. Atestată pe la 1654, te cucerește prin simplitate, frumusețe și liniște. Aici sunt ateliere unde maicile lucrează veșminte preoțești. În apropiere este Fântâna de leac, un izvor cu apă rece.

 

 

 

 
 
 
 
 
 
 

Mănăstirea Tutana

Mănăstirea Tutana, un ansamblu de monumente istorice: biserică, turnul-clopotniță, casa domnească a lui Mihnea Turcitul și chiliile situate la limita incintei se află pe DN 7C, apropiindu-ne de Curtea de Argeș, în comuna Băiculești. Mănăstirea Tutana există încă de pe vremea lui Basarab cel Tânăr, domnul Țării Românești (1477-1482).

 

 

 

 

 

 

 

 

Mănăstirea Curtea de Argeș

Mănăstirea Curtea de Argeș cea mai cunoscută construcție arhitecturală, ctitorită de Neagoe Basarab (1512-1521), a cărui statuie se află în apropiere. Aici între anii 1437-1439, Vlad Dracul a construit mitropolia țării românești. Zidurile ei au fost dărâmate în anul 1512 de Neagoe Basarab, pentru a ridica această mănăstire. El a incredintat construcția mănăstirii legendarului meșter Manole, care între 1514 si 1517, cu prețul propriei sale vieți și al vieții soției sale, prinsă vie în zidurile bisericii, a realizat acest edificiu. Neagoe Basarab nu a ajuns sa vadă terminarea construcției. În 1526, ginerele său, Radu de la Afumați a fost cel care a terminat-o, cu ajutorul meșterului Dobromir, realizatorul picturilor interioare.Între anii 1875-1886, în urma unui nou incendiu, s-a efectuat ultima restaurare de către francezul André Lecomte du Nouy, care a degajat pereții de pictura originală și în locul lor au apărut picturile fratelui sau, Jean Jules Antoine. În interior, atrage atenția grupul celor 12 coloane, reprezentând pe cei 12 Sfinți Apostoli, tablourile Regelui Carol I și al reginei Elisabeta, Evanghelia scrisă cu litere de aur de Regina Elisabeta. În biserică se află criptele lui Neagoe Basarab, Radu de la Afumați și ale cuplurilor regale  Carol I și Elisabeta, Ferdinand și Maria. Decorația exteriorului este executată în stil oriental.

citeste mai mult

 

 

Catedrala "Sf. Petru și Pavel" Mioveni

Catedrala "Sf. Petru și Pavel" Mioveni. Construcţia tronează în centrul oraşului, definind practic blazonul arhitectonic al oraşului, fiind una dintre cele mai impunătoare de acest gen din ţară. În anul 1992, existând doar o singură biserică în oraşul Mioveni, iar numărul locuitorilor fiind în creştere prin dezvoltarea industriei locale, noua catedrală a fost proiectată la dimensiuni impresionante, fiind în prezent cel mai mare locaş de cult din cuprinsul Arhiepiscopiei Argeşului și Muscelului.

 

 

 

 

Mănăstirea Vieroş din Mioveni

Mănăstirea Vieroş din Mioveni. O echipă de arheologi de la Muzeul Judeţean Argeș a descoperit vestigii vechi de câteva sute de ani la operă a boierilor Goleşti datând din anii 1573-1575. De asemenea, săpăturile au pus în evidenţă urme ale unor construcţii din secolele XVI, XVIII și XIX (anexe ale mănăstirii). A fost identificat, de asemenea, şi traseul unui canal de aducţiune a apei, construit la începutul secolului al XVIII-lea. Cercetările arheologilor au mai scos la iveală plăci de teracotă pe care sunt reprezentate un vultur bicefal, un scut încadrat de patru capete de turc.

 

Mănăstirea Corbii de Piatră

Mănăstirea Corbii de Piatră, o bijuterie a județului Argeș. Este cea mai veche mănăstire rupestră din ţara noastră săpată într-un perete masiv de stâncă (secolul XIV). Ea găzduiește cel mai vechi ansamblu de pictură (700 de ani) și este singurul lăcaș de cult din România care are două altare funcționale pe același naos. Cale de acces: Câmpulung – DN73 – (spre Curtea de Argeș) – Domnești – DJ 731 (spre Nucșoara) – sat Jgheaburi.

 

 

 

 

 

Mănăstirea Valea Mănăstirii

Mănăstirea Valea Mănăstirii, o mănăstire ortodoxă, mai puțin cunoscută, însă de o minunație rară, aflată în satul omonim din comuna Țițești, județul Argeș. Mănăstirea este viețuită de călugări, cu toate că numărul acestora este unul deosebit de mic (anul 2009 gasește mănăstirea cu doar 3 viețuitori).

 

 

Mănăstirea Aninoasa 

Mănăstirea Aninoasa este un monument istoric și arhitectural de tradiție brâncovenească, suprinzător de frumoasă și elegantă. Numele mănăstirii și al localității provine de la pădurile de arini, care se întindeau pe colinele din imprejuri și se prezinta ca un ansamblu arhitectonic de tradiitie brâncovenească, având o incintă dreptunghiulară prevăzută cu un turn-clopotnită, chilii și paraclis, construită în anul 1677, de către boierul clucer Tudoran Vlădescu.

 

 

 

 

 

Biserica Sf. Iacob și Ansamblul Bărăția Câmpulung

Biserica Sf. Iacob și Ansamblul Bărăția Câmpulung cu hramul Sfântul Iacob, este un monument istoric și de arhitectură din municipiul Câmpulung. Edificiul, construit în secolul al XIII-lea, este cel mai vechi lăcaș de cult al Diecezei de București

 

 

 

 

 

 

Mănăstirea Negru Vodă

Mănăstirea Negru Vodă din Câmpulung-Muscel. Aceasta a fost ctitorită în anul 1215, prin tradiție de către Radu Negru Voievod. Mai apoi, a fost rezidită de Basarab I și fiul său, Nicolae Alexandru, urmând a fi recladită de Matei Basarab, când devine și mănăstire. Biserica este înconjurată de ziduri de piatră și are la intrare un turn clopotniță înalt sub aspectul unei fortărețe, servind adesea ca loc de apărare și reprezintă o construcție monumentală specifică arhitecturii secolului al XVII-lea din Muntenia.

Ansamblul Mănăstirii Negru Vodă a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din Județul Argeș în anul 2011.

 

Mănăstirea Nămăieşti

Mănăstirea Nămăieşti. Legendele mânăstirii unesc povestea bisericuţei din grotă de un păstor care ar fi dormit cu oile pe stânca în care este dăltuită biserica. Se spune, din bătrâni, că acestuia i s-ar fi arătat în timpul nopții însăşi Maica Domnului, care i-ar fi cerut să sape în piatra de sub el pentru a ajuge la locul unde era ascunsă o veche icoană. Distanța Câmpulung – Mănăstirea Nămăiești: cca 8km; cca 1km de la DN73 (giratoriu Holcim).

 

 

 

 

 

 

Mănăstirea Cotmeana

Mănăstirea Cotmeana. Considerată  a fi una dintre cele mai vechi vetre monahale din Țara Românească, Mănăstirea Cotmeana este datată din anul 1292, și se află în apropierea localității cu același nume. Ansamblul feudal de la Cotmeana este alcătuit din biserică, clopotniță și ziduri de incintă construite pentru apărare. Aici există cel mai vechi clopot din Țara Românească dăruit mânăstirii de Jupan Dragomir, în anul 1385. În biserica – monumenti istoric, se păstrează portretele lui Mircea cel bătrân și Petru Cercel.

 

 

 

 

 

Schitul Trivale

Schitul Trivale – La intrarea în padure, pe un mic deal, se afla schitul cu același nume, monument istoric din secolului al XVII-lea. A fost construit între anii 1677-1688 de Varlaam, mitropolitul Țării Românești. Legenda spune că aici a fost depus temporar capul lui Mihai Viteazul (1593-1601), înainte ca acesta să fie adus la Mănăstirea Dealu din Târgoviște.

 

 

 

 

 

 

 

Mănăstirea Antonești, una dintre cele mai frumoase așezări monahale de pe Valea Argeșului 

 

Mănăstirea Antonești - este una dintre cele mai frumoase construcții de pe Valea Argeșului. A fost numită așa după întemeietorul ei, Mareșalul Ion Antonescu, și are hramul „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul". Mănăstirea Antonești este situată în comuna Corbeni, la 20 de km nord de Curtea de Argeș, și este un important punct de pelerinaj pentru cei care traversează localitatea. Așezarea monahală este construită foarte aproape de Barajul Vidraru și de traseul montan Transfăgărășan. 

 

citeste mai mult

 

 

 

 

Biserica "Înălțarea Domnului" este un monument istoric aflat pe teritoriul satului Cepari Pământeni, comuna Cepari  

Biserica, construită din cărămidă, are formă de navă și este compusă din altar, naos, pronaos și un pridvor deschis, adăugat ulterior. Singura turlă ce se înalță peste pronaos servește de clopotniță. Cele trei pisanii aflate deasupra ușii de intrare în pronaos ne furnizează date suficiente privind ctitorul și anul ridicării lăcașului. Astfel, potrivit pisaniei de piatră, biserica  a fost construită de jupânul Ștefan Balotă , vel clucer de arie, la leat 7260 (1751 -1752). Știind însă că Ștefan Balotă a fost vel clucer de arie în 1752 înseamnă că lăcașul a fost ridicat în acest an. Tot din textul acestei pisanii, mai aflăm că Ștefan Balotă a ridicat din temelie biserica în locul celei vechi, construită de Dragomir vel vornic la leat 7041 (1532-1533).   

 

 

 

 

Situl arheologic de interes național al curții boierești de la Domnești și ansamblul bisericii „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului"  

În comuna Domnești se află situl arheologic de interes național al curții boierești de la Domnești (secolul al XVI-lea), aflat la „Silişte", la nord de șoseaua spre Câmpulung, sit alcătuit din ruinele unei biserici și cele ale unui zid de incintă. Tot de interes național este și monumentul memorial sau funerar reprezentat de o cruce de piatră aflată pe marginea sudică a drumului spre Slănic (1753), lângă o troiță de zid. Tot în comuna Domnești se află și ansamblul bisericii "Intrarea în Biserică a Maicii Domnului" (1828), alcătuit din biserica propriu-zisă, poarta de zid cu pictură murală și zidul de incintă. Ridicată din zid în 1828 în stilul bisericilor postbrâncovenești, este una dintre frumoasele biserici de țară din zona Argeșului. Păstrează picturi exterioare, cuprinse într-o friză înaltă, sub streașină. Biserica, împreună cu poarta și fragmente din zidul de incintă, se află pe noua listă a monumentelor istorice.  

 

Biserica din lemn din Valea Faurului - Mușătești

Biserica de lemn din Valea Faurului, comuna Mușătești, cunoscută și ca Biserica Sfinții Îngeri, a fost construită în anul 1727 și are hramul "Sfinții Voievozi". Este una dintre cele mai vechi biserici din județul Argeș, fiind declarată monument istoric de interes național.

Pisania pictată deasupra ușii de acces în pronaos fixează temporal existența locașului de cult și conține referiri sumare la comanditari: „Această biserică sfântă cu hramul Sfinții Voievozi, Arhangheli Mihail și Gavril, s-a zidit din temelie de domniile lor ctitori Petre Mușătescu și Pârvu Mușătescu în anul 1727 și s-a jugrăvit din nou în anul 1906, prin străduința și osteneala preotului Radu Popescu, Ion Ristescu și soția sa, Joița, Ion Pandelică și alți enoriași."

citeste mai mult

 

Biserica "Sfinții Trei Ierarhi" din Schitu Golești, monument istoric de interes național

În comuna Schitu Golești se află monumentul istoric de interes național schitul Golești din Valea Pechii, ansamblu alcătuit din biserica „Sf. Trei Ierarhi", chilii, clopotniță și zid de incintă.

În 1670, episcopul Grigore al Buzăului, fost preot şi călugar la mânăstirea Negru-Vodă din Câmpulung, începe construcţia bisericii din Schitu-Goleşti, finalizată în 1676, dată la care schitul este închinat mânăstirii de drept metoh. Biserica a funcţionat ca schit scurt timp, iar din 1802 a devenit biserică de mir cu hramul "Sf. Trei Ierarhi".

Pictura murală originară, în frescă, aparținând unor renumiți artiști din școala câmpulungeană de zugrăvie se conservă fragmentar la abside.

Clopotnița, construcție originală și pitorească, a fost construită în perioada anilor 1670 - 1676, concomitent cu chiliile de pe laturile de nord și de sud și cu zidul de incintă, relevându-se, astfel, importanța în epocă a acestei ctitorii arhierești.

 

 

 

 

Mânăstirea Văleni - Argeș 

Aparținând comunei Sălătrucu, satul Văleni își trage numele de la numărul mare de văi ale afluenților Topologului, care brăzdează împrejurimile. Cunoscut drept "satul dintre văi", în vatra Vălenilor coboară numeoase pâraie adunate de pârul Văleni, pe care se înșiră gospodăriile.

Pornind din centrul satului, un drum local urcă în lungul pârâului și ajunge la Mănăstirea Văleni, încorporată administrativ comunei Sălătrucu.

Străvechea vatră monahală Văleni a fost întemeiată în a doua jumătate a secolului al XVII – lea de călugărul Zaharia Grădișteanu, care a construit, între anii 1691-1692, o bisericã din lemn cu hramul "Sfânta Treime", punând bazele unei obşti de călugări. 

Până la sfârșitul secolului al XVIII-lea, când a avut loc războiul ruso-turc, în Mănăstirea Văleni a slujit o obște monahală de călugari. Imediat după război, Preasfințitul Iosif I, episcopul Argeșului, mută obștea călugărilor în Mănăstirea Robaia, iar în Văleni adună maicile din schiturile desființate.