Muzeul Judeţean Argeş

 

 

Date de contact:
Pitesti, Str. Armand Calinescu , Nr. 44,
Tel/Fax: 0248/212.561
Manager Cornel Popescu
Tel: 0786371999

E-mail: muzeuarges@yahoo.com
Web: www.muzeul-judetean-arges.ro 
Cod fiscal: 4469272
Cont: RO30TREZ0465010XXX000249
Trezorerie: Pitesti

 

 

Muzeul Judeţean Argeş este instituţia muzeală argeşeană proeminentă care tezaurizează colecţii de obiecte remarcabile spre ilustrarea civilizaţiei argeşene şi româneşti.

Începuturile activităţii muzeale la Piteşti datează din anul 1928.

Din anul 1977 Muzeul Judeţean Argeş este prima instituţie muzeală românească şi Sud-Est europeană ale cărei obiective şi resurse sunt dedicate răspândirii informaţiilor necesare conservării mediului.

Câteva informaţii despre Secţiile Muzeului Judeţean Argeş:

 

  • Secţia de Istorie şi Ştiinţele Naturii(str. Armand Călinescu, nr. 44, Piteşti).

Funcţionează în clădirea construită în 1898-1899 ca sediu pentru Prefectura Judeţului Argeş. Monument istoric, clădirea a fost edificată după planurile arhitectului Dimitrie Maimarolu pe locul unde s-a aflat schitul Buliga. În anul 1970 clădirea a fost dată Muzeului Judeţean Argeş care a deschis la etaj, în 1974, expoziţia de bază a Secţiei de Istorie şi în 1977, la parter, expoziţia de bază a secţiei de Ştiinţele Naturii. Printr-un sistem de diorame şi piese naturalizate se prezintă originea vieţii şi evoluţia vieţuitoarelor pe pământ, organizarea materiei vii, relaţia om-natură, întrucât tematica expoziţiei de bază a Ştiinţelor Naturii este ecologia şi protecţia mediului ambiant. Întrucât spaţiul aflat în această clădire era insuficient, prin eforturile Consiliului Judeţean Argeş, în noiembrie 1997, a început extinderea muzeului. La 30 mai 2000 şi 22 mai 2004 au fost inaugurate cele două noi corpuri de clădire. În Corpul A s-au organizat depozite, laboratoare şi birouri. Corpul B adăposteşte: expoziţia naţională de artă naivă, planetariu, observator astronomic, amfiteatru şi bibliotecă.

Expoziţia de bază a Secţiei de Istorie prezintă, în contextul istoriei naţionale, evoluţia societăţii omeneşti de pe teritoriul judeţului Argeş din paleolitic până la 1947. În cadrul expoziţiei Secţiei de Istorie sunt prezentate obiecte aparţinând culturii de prund, piese neolitice găsite în aşezările gumelniţene de la Teiu şi Popeşti, obiecte de tip Ferigile, probând civilizaţia fierului, descoperite pe Valea Topologului. O pondere deosebită este acordată procesului de romanizare, dat fiind faptul că în Argeş se află marea aşezare dacică de la Cetăţeni ca şi castrele de pe Limes transalutanus, cel mai important fiind cel de la Jidava. Reşedinţele domneşti de la Curtea de Argeş, Câmpulung, Piteşti, cetăţile argeşene Poenari şi Oratia, rolul Argeşului în evul mediu sunt prezentate prin intermediul obiectelor descoperite arheologic, prin fotografii, hărţi şi documente. Marile evenimente ale secolului al XIX-lea ocupă un loc deosebit în expoziţie, datorită rolului important pe care argeşenii şi personalităţile de aici l-au jucat în cadrul acestor eveniment. Rolul monarhiei în istoria României, Argeşul – leagăn al liberalismului românesc şi al ţărănismului, Făurirea României Mari, Viaţa culturală în perioada 1878-1947, Viaţa politică în perioada interbelică şi până la 1947 şi participarea argeşenilor şi a muşcelenilor la cel de-al doilea război mondial sunt teme istorice prezentate în sălile deschide în 2004 şi 2006.

  • Galeria de Artă „Rudolf Schweitzer-Cumpăna" (B-dul Republicii, nr. 33, Piteşti) şi Galeria Naţională de Artă Naivă.

Expoziţia de artă românească modernă şi contemporană a fost deschisă, în 1969, în clădirea construită în 1886, după planurile arhitectului Ioan N. Socolescu, ca sediu al Primăriei Piteşti. Aici sunt expuse tablouri care au aparţinut marilor pictori români: Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Sava Henţia, Alexandru Steriadi, Camil Ressu, Dimitrie Ghiaţă, Ion Ţuculescu, Vasile Popescu, Ştefan Luchian, Rudolf Schweitzer - Cumpăna ş. a., ca şi sculpturi ale lui Gheorghe Iliescu - Călineşti, Ovidiu Maitec, Radu Aftenie, Ion Iancuţ, Grigore Patrichi, Adrian Popovici ş. a.

  • Galeria Naţională de Artă Naivă (Str. Armand Călinescu, nr.44, Corp C, Intrarea Bulevardul Eroilor).

A fost deschisă în anul 1971, fiind primul muzeu de acest gen din ţară ce cuprinde lucrări ale pictorilor consacraţi: Babeţ Gheorghe, Boancă Gheorghe, Bogatu Costel, Boţa Anca, Boţa Valentin, Dascălu Mihai, Măric Ion, Mihuţ Petru, Mitrăchiţă Ghiţă, Negru Ion, Nicodim Ion, Doja Gheorghe, Debreczeny Ştefan, Debreczeny Lupaşcu Alexandrina.

  • Expoziţia Memorială „Dinu Lipatti" (sat Ciolceşti, com. Leordeni, jud. Argeş).

Casa a fost construită între 1939 şi 1942 de către marele pianist Dinu Lipatti pentru a-i servi ca loc de odihnă şi creaţie, de întâlnire cu prieteni şi muzicieni. La 17 decembrie 1985 a fost deschisă expoziţia memorială ce cuprinde obiecte care au aparţinut lui Dinu Lipatti, fotografii, afişe, diplome, periodice şi discuri.

  • Muzeul şi Rezervaţia Arheologică Castrul Roman Jidava Câmpulung (Şoseaua naţională, nr. 127, Câmpulung).

Expoziţia, deschisă în 1970, cuprinde obiecte descoperite în cercetările arheologice de pe Limes alutanus şi transalutanus şi cu precădere obiecte descoperite în cercetările din Castrul Jidava. Edificiul militar roman a fost construit în cea de a doua jumătate a secolului al II-lea d.Hr. şi este astăzi unul dintre cele mai bine conservate castre permenente de limes din România. Sunt expuse obiecte din ceramică (opaiţe, cărămizi şi fragmente de ţigle cu inscripţii, amfore, piese de pavimentum şi mozaic, piese pentru hypocaustum), arme (vârfuri de săgeţi, suliţe, cuţite), piese din fier, şi obiecte din piatră care se pare că provin de la subunitatea militară romană de arcaşi călări care a construit castrul (Cohors Prima Flavia Comagenorum. În incinta castrului se păstrează o parte din clădirile romane (Principia - comandamentul, Praetorium - clădirea comandantului, clădirea ofiţerilor, Horreum - magazia de cereale). Pe latura de sud a fost reconstituit un turn de curtină şi, parţial, turnurile porţii Praetoria (poarta principală de intrare), turnul semirotund din colţul de sud-vest, cât şi celelalte turnuri ale porţilor Decumana, Dextra şi Sinistra de pe laturile nord, est şi vest.

  • Cetatea POENARI

Pe vârful Muntelui Cetăţuia, într-un cadru natural fortificat, la o distanţă de 25 km faţă de municipiul Curtea de Argeş, se înalţă Cetatea Poenari, nominalizată astfel, cu precădere, atât de izvoarele vremii, cât şi în istoriografia de specialitate, după satul din apropiere, aflat la circa 6 km depărtare. Deşi cetatea este amplasată la numai doi kilometri de satul Căpăţâneni, ea a primit numele de Poienari, de la satul puţin mai îndepărtat, însă, foarte probabil, mai vechi, pe care l-a şi stăpânit, după cum se arată într-un hrisov dat hareşenilor (arefenilor) de Mircea Ciobanul la 8 aprilie 1546. Cu acest nume o întâlnim în izvoarele documentare din veacurile XV-XVI, dar şi în cronicile din secolele XVII-XVIII.

De-a lungul vremii, fortificaţia din Cheile Argeşului a mai fost consemnată şi sub denumirile de „Cetatea lui Ţepeş Vodă" sau „Cetatea lui Negru Vodă". Cea dintâi denumire îşi are desigur originea în tradiţia istorică a cărei primă menţiune scrisă se regăseşte în Letopiseţul cantacuzinesc, unde se precizează: „Vlad vodă Ţepeş. Acesta au făcut cetatea de la Poenari şi au făcut sfânta mănăstire ot Sneagov. Mai făcut-au un lucru cu orăşanii den Târgovişte, pentru o vină mare ce au fost făcut unui frate al Vladului vodă. Când au fost în ziua Paştilor, fiind toţi orăşanii la ospeţe, iar cei tineri la hore, aşa fără veste pre toţi i-au cuprins. Deci câţi au fost oameni mari, bătrâni, pre toţi i-au înţepat de au ocolit cu ei tot târgul, iar câţi au fost tineri cu nevestele lor şi cu fete mari, aşa cum au fost împodobiţi în ziua Paştilor, pre toţi i-au dus la Poenari de au tot lucrat la cetate, până s-au spart toate hainele dupre ei şi au rămas toţi dezvăscuţi în pieile goale". O variantă asemănătoare este redată şi de către cronicarul Radu Popescu.

 

  • Editura ORDESSOS

Editura Ordessos a fost înfiinţată în anul 2007, având ca obiectiv principal sprijinirea activităţii ştiinţifice şi de popularizare din Muzeul Judeţean Argeş constând în editarea prin intermediul editurii proprii a anuarului ştiinţific „Argesis – Studii şi comunicări", Seria istorie şi Seria ştiinţele naturii, a unor volume cu conţinut ştiinţific destinate valorificării patrimoniului cultural naţional mobil şi imobil, precum şi a unor materiale de prezentare şi popularizare a colecţiilor sale (monografii, reviste, cataloage, pliante, ilustrate, afişe, filme, casete ş. a.), ale altor muzee sau terţi. Programul editorial prevede editarea de cărţi, publicaţii, lucrări de interes general şi de specialitate, lucrări privind activităţi de muzeologie şi de cercetare-dezvoltare, materiale publicitare, reviste şi publicaţii periodice privind toate domeniile şi activităţile culturale şi ştiinţifice din România, pentru toate categoriile şi nivelurile profesionale (cercetare, învăţământ, proiectare, etc.), destinate publicului larg, tineretului, specialiştilor.

  • Planetariul Muzeului Judeţean Argeş - 2008

La Piteşti, în urmă cu 30 de ani, începea să funcţioneze prima expoziţie multimedia din România dedicată ştiinţelor naturii şi ecologiei. Tavanul primei săli oferă intuitiv şi simbolic informaţii privind originea vieţii pe Terra şi seamană cu proiecţia unui planetariu. În 2008, în primul an naţional dedicat educaţiei cu ajutorul astronomiei şi în avanpremiera primului an internaţional al astronomiei, anul 2009, Muzeul Judeţean Argeş inaugurează primul planetariu digital de tip educaţional din România, îmbogăţindu-şi oferta culturală la aniversarea a 80 de ani de la înfiinţare. Planetariul Muzeului Judeţean Argeş, produs de firma franceza RSA Cosmos, al doilea mare constructor european de planetarii, este de tip ISS 2 HD, are un ecran cu diametru de 7 metri, ofera vizionarea unor proiecţii de planetariu, de cinematografie panoramica şi simultană şi de expoziţii virtuale de înalta definiţie (1900x1900 pixeli), sonorizate cu un sistem audio 5.1 pentru săli de cinematograf. Planetariul poate gazdui între 38 de spectatori, inclusiv persoane cu nevoi speciale de deplasare, mobilierul este proiectat şi realizat special pentru planetariu, iar volumul de proiecţie beneficiază de un sistem de climatizare optim şi ecologic. La nivel european, planetariul Muzeului Judeţean Argeş se încadreaza între cele mai performante planetarii digitale aflate în funcţiune şi în curs de realizare, la categoria planetarii medii educaţionale. Echipamentul tip ISS 2 HD poate fi interconectat prin sisteme digitale de transport a informaţiei cu echipamente de observare astronomică pentru facilitarea unor proiecţii live de observaţii astronomice făcute oriunde pe Terra.

  • Expoziţia Flori de mină

Comorile adâncurilor prezintă lumea frumuseţilor tăcute din adâncul Maramureşului, al Braziliei, Mexicului, Chinei, Rusiei, Turciei, Marocului, Indiei, Congoului şi Madagascarului, cu eşantioane de cuarţ, ametist, citrin, agat, labradorit, malahit, fluorină, cuarţ fumuriu, diamant de Maramureş, precum şi combinaţiile acestora cu alte minerale: pirită, realgar, stibină, calcit, blendă, marcasit etc.

Spre deosebire de florile din lumea vegetală, florile de mină nu se ofilesc niciodată după ce sunt culese, ci, din contră, scoase din întunericul Pământului, din anonimatul zăcămintelor mereu pline de surprize, se oferă veşnic ochiului şi inimii celui ce priveşte încântat de neasemuita lor frumuseţe. Renumite pentru geometria şi policromia lor, aceste flori ale adâncurilor au fascinat şi continuă să fascineze privitorii pe care-i îndeamnă permanent la adevărate momente de reverie în faţa tainelor naturii.

Vă invităm la Muzeul Judeţean Argeş pentru a intra dintr-o lume a zgomotului şi agitaţiei, în lumea frumuseţilor tăcute.

  • Muzeul Sportului Argeşean

La 5 septembrie 2008, Muzeul Judeţean Argeş s-a îmbogăţit cu o nouă expoziţie, de fapt cu un nou muzeu: Muzeul Sportului Argeşean - Campionii.Muzeul Judeţean Argeş este singura instituţie muzeală din România care oferă publicului vizitator un muzeu de anvergură dedicat sportivilor merituoşi din Argeş, un muzeu al campionilor argeşeni.Muzeul Sportului Argeşean oferă publicului vizitator prilejul de a vedea diverse obiecte care au aparţinut unor sportivi celebri argeşeni sau care au practicat sport la diverse cluburi din judeţul Argeş, cu cel puţin un titlu de campion naţional la activ. Acesta se află în patru mari săli, la primul etaj al Corpului B. În circa 60 de vitrine şi pe numoeroase panouri, sunt expuse documente, fotografii, medalii, plachete, cupe, diplome, echipamente sportive, fanioane, afişe din cadrul competiţiilor sportive.Muzeul ilustrează următoarele ramuri sportive: atletism, tenis de câmp, fotbal, box, judo, lupte greco-romane, karate-do, înot, kaiac-canoe, aeromodelism, ciclism, automobilism, iar nume ca: fotbaliştii Nicolae Dobrin, Adrian Mutu, Ion Barbu, atleţii Carol Corbu, Olimpia Cataramă, Marian Oprea, tenismena Ruxandra Dragomir, boxerii Viorel Ioana, Mircea Fulger, Crinu Olteanu, înotătoarea Larisa Lacustă, luptătorii şi judocanii Ion Dulică, Arghira Anton, Roibu Loredana, aeromodelistul Marian Popescu, ciclistul Gabriel Moiceanu etc. vor rămâne pentru totdeauna în istoria sportului românesc.Muzeul Sportului Argeşean – Campionii este şi va rămâne în continuare un muzeu deschis tinerilor sportivi, viitori campioni. Sportul e frumos şi pentru că el crează mereu idoli, iar istoria lor trebuie consemnată.

 

 

Activităţile principale ale Muzeului Judeţean Argeş

 

I. Tezaurizează şi conservă informaţii şi mărturii materialeîn depozite şi le valorifică prin expoziţiile de bază deecologie şi protecţia mediului, istorie şi artă plastică românească.

II. Organizează expoziţii temporare şi itinerante şi participă la organizarea de expoziţii naţionale şi internaţionale.

III. Din anul 1970, Muzeul Judeţean Argeş organizează Sesiunea anuală de comunicări ştiinţifice „Ecosinteze şi etnosinteze carpatine", de interes naţional.

IV. Organizează simpozioane tematice şi conferinţe pe teme de istorie şi ştiinţele naturii, artă plastică şi protecţia mediului înconjurător, lecţii în muzeu, mese rotunde, medalioane memoriale şi concerte.

V. Muzeul Judeţean Argeş monitorizează starea şi îndrumă cercetarea ştiinţifică a rezervaţiilor naturale şi arheologice din judeţul Argeş şi efectuează săpături în şantiere arheologice şi paleontologice.

VI. Din anul 1968, Muzeul Judeţean Argeş editează „Analelor Muzeului Judeţean Argeş - Argesis", seria „Ştiinţele Naturii" şi seria „Istorie" (în curs de acreditare CNCSIS), Revistei „Naturalia – studii şi comunicări", anuarul Asociaţiei Muzeografilor Naturalişti din România şi Buletinul de educaţie ecologică pentru tineret „Ecos".