Muzeul Judeţean Argeş

Muzeul Judeţean Argeş este instituţia muzeală argeşeană proeminentă care tezaurizează colecţii de obiecte remarcabile spre ilustrarea civilizaţiei argeşene şi româneşti.

Începuturile activităţii muzeale la Piteşti datează din anul 1928.

Din anul 1977 Muzeul Judeţean Argeş este prima instituţie muzeală românească şi Sud-Est europeană ale cărei obiective şi resurse sunt dedicate răspândirii informaţiilor necesare conservării mediului.

Secţiile Muzeului Judeţean Argeş:

  • Secţia de Istorie şi Ştiinţele Naturii (str. Armand Călinescu, nr. 44, Piteşti).

Este închisă pentru restaurare. Vă mulțumim pentru întelegere!

Funcţionează în clădirea construită în 1898-1899 ca sediu pentru Prefectura Judeţului Argeş. Monument istoric, clădirea a fost edificată după planurile arhitectului Dimitrie Maimarolu pe locul unde s-a aflat schitul Buliga. În anul 1970 clădirea a fost dată Muzeului Judeţean Argeş care a deschis la etaj, în 1974, expoziţia de bază a Secţiei de Istorie şi în 1977, la parter, expoziţia de bază a secţiei de Ştiinţele Naturii. Printr-un sistem de diorame şi piese naturalizate se prezintă originea vieţii şi evoluţia vieţuitoarelor pe pământ, organizarea materiei vii, relaţia om-natură, întrucât tematica expoziţiei de bază a Ştiinţelor Naturii este ecologia şi protecţia mediului ambiant. Întrucât spaţiul aflat în această clădire era insuficient, prin eforturile Consiliului Judeţean Argeş, în noiembrie 1997, a început extinderea muzeului. La 30 mai 2000 şi 22 mai 2004 au fost inaugurate cele două noi corpuri de clădire. În Corpul A s-au organizat depozite, laboratoare şi birouri. Corpul B adăposteşte: expoziţia naţională de artă naivă, planetariu, observator astronomic, amfiteatru şi bibliotecă.

Expoziţia de bază a Secţiei de Istorie prezintă, în contextul istoriei naţionale, evoluţia societăţii omeneşti de pe teritoriul judeţului Argeş din paleolitic până la 1947. În cadrul expoziţiei Secţiei de Istorie sunt prezentate obiecte aparţinând culturii de prund, piese neolitice găsite în aşezările gumelniţene de la Teiu şi Popeşti, obiecte de tip Ferigile, probând civilizaţia fierului, descoperite pe Valea Topologului. O pondere deosebită este acordată procesului de romanizare, dat fiind faptul că în Argeş se află marea aşezare dacică de la Cetăţeni, ca şi castrele de pe Limes transalutanus, cel mai important fiind cel de la Jidava. Reşedinţele domneşti de la Curtea de Argeş, Câmpulung, Piteşti, cetăţile argeşene Poenari şi Oratia, rolul Argeşului în evul mediu sunt prezentate prin intermediul obiectelor descoperite arheologic, prin fotografii, hărţi şi documente. Marile evenimente ale secolului al XIX-lea ocupă un loc deosebit în expoziţie, datorită rolului important pe care argeşenii şi personalităţile de aici l-au jucat în cadrul acestor evenimente. Rolul monarhiei în istoria României, Argeşul – leagăn al liberalismului românesc şi al ţărănismului, Făurirea României Mari, Viaţa culturală în perioada 1878-1947, Viaţa politică în perioada interbelică şi până la 1947 şi participarea argeşenilor şi a muşcelenilor la cel de-al doilea război mondial sunt teme istorice prezentate în sălile deschise în 2004 şi 2006.

  • Galeria de Artă „Rudolf Schweitzer-Cumpăna" (B-dul Republicii, nr. 33, Piteşti) şi Galeria Naţională de Artă Naivă.

Este închisă pentru restaurare. Vă mulțumim pentru întelegere!

Expoziţia de artă românească modernă şi contemporană a fost deschisă, în 1969, în clădirea construită în 1886, după planurile arhitectului Ioan N. Socolescu, ca sediu al Primăriei Piteşti. Aici sunt expuse tablouri care au aparţinut marilor pictori români: Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Sava Henţia, Alexandru Steriadi, Camil Ressu, Dimitrie Ghiaţă, Ion Ţuculescu, Vasile Popescu, Ştefan Luchian, Rudolf Schweitzer - Cumpăna ş. a., ca şi sculpturi ale lui Gheorghe Iliescu - Călineşti, Ovidiu Maitec, Radu Aftenie, Ion Iancuţ, Grigore Patrichi, Adrian Popovici ş. a.

  • Galeria Naţională de Artă Naivă (Str. Armand Călinescu, nr.44, Corp C, Intrarea Bulevardul Eroilor)

A fost deschisă în anul 1971, fiind primul muzeu de acest gen din ţară ce cuprinde lucrări ale pictorilor consacraţi: Babeţ Gheorghe, Boancă Gheorghe, Bogatu Costel, Boţa Anca, Boţa Valentin, Dascălu Mihai, Măric Ion, Mihuţ Petru, Mitrăchiţă Ghiţă, Negru Ion, Nicodim Ion, Doja Gheorghe, Debreczeny Ştefan, Debreczeny Lupaşcu Alexandrina.

  • Muzeul şi Rezervaţia Arheologică Castrul Roman Jidova Câmpulung (Şoseaua naţională, nr. 127, Câmpulung).

Expoziţia, deschisă în 1970, cuprinde obiecte descoperite în cercetările arheologice de pe Limes alutanus şi transalutanus şi cu precădere obiecte descoperite în cercetările din Castrul Jidova. Edificiul militar roman a fost construit în cea de a doua jumătate a secolului al II-lea d.Hr. şi este astăzi unul dintre cele mai bine conservate castre permenente de limes din România. Sunt expuse obiecte din ceramică (opaiţe, cărămizi şi fragmente de ţigle cu inscripţii, amfore, piese de pavimentum şi mozaic, piese pentru hypocaustum), arme (vârfuri de săgeţi, suliţe, cuţite), piese din fier şi obiecte din piatră care se pare că provin de la subunitatea militară romană de arcaşi călări, care a construit castrul (Cohors Prima Flavia Comagenorum). În incinta castrului se păstrează o parte din clădirile romane (Principia - comandamentul, Praetorium - clădirea comandantului, clădirea ofiţerilor, Horreum - magazia de cereale). Pe latura de sud a fost reconstituit un turn de curtină şi, parţial, turnurile porţii Praetoria (poarta principală de intrare), turnul semirotund din colţul de sud-vest, cât şi celelalte turnuri ale porţilor Decumana, Dextra şi Sinistra de pe laturile nord, est şi vest.

  • Cetatea POIENARI

Pe vârful Muntelui Cetăţuia, într-un cadru natural fortificat, la o distanţă de 25 km faţă de municipiul Curtea de Argeş, se înalţă Cetatea Poienari, consemnată de-a lungul vremii şi sub denumirile de „Cetatea lui Ţepeş Vodă" sau „Cetatea lui Negru Vodă".

Piatra de temelie a fost pusă de domnitorul Negru Vodă, iar, mai târziu, a fost aleasă de domnitorul Vlad Țepeș ca refugiu unde să se retragă din fața otomanilor, fiindu-i acestuia reședință secundară. Cetatea Poenari este menționată pentru prima dată în anul 1453 într-un document prin care Ludovic al V-lea cere localnicilor să execute lucrări de renovare a fortăreței pentru a fi pregătită pentru eventualele atacuri dușmane.

Cetatea Poienari este poziționată într-un cadru natural deosebit. Odată urcate cele 1480 de trepte zidite până în coama dealului, de la înălţimea cetăţii pot fi admirate priveliștile frumoase ale văii Argeșului, Barajul Vidraru și Munții Făgăraș.

  • Editura ORDESSOS

Editura Ordessos a fost înfiinţată în anul 2007, având ca obiectiv principal sprijinirea activităţii ştiinţifice şi de popularizare din Muzeul Judeţean Argeş constând în editarea prin intermediul editurii proprii a anuarului ştiinţific „Argesis – Studii şi comunicări", Seria istorie şi Seria ştiinţele naturii, a unor volume cu conţinut ştiinţific destinate valorificării patrimoniului cultural naţional mobil şi imobil, precum şi a unor materiale de prezentare şi popularizare a colecţiilor sale (monografii, reviste, cataloage, pliante, ilustrate, afişe, filme, casete ş. a.), ale altor muzee sau terţi. Programul editorial prevede editarea de cărţi, publicaţii, lucrări de interes general şi de specialitate, lucrări privind activităţi de muzeologie şi de cercetare-dezvoltare, materiale publicitare, reviste şi publicaţii periodice privind toate domeniile şi activităţile culturale şi ştiinţifice din România, pentru toate categoriile şi nivelurile profesionale (cercetare, învăţământ, proiectare, etc.), destinate publicului larg, tineretului, specialiştilor.

  • Planetariul Muzeului Judeţean Argeş

La Piteşti, în urmă cu 30 de ani, începea să funcţioneze prima expoziţie multimedia din România dedicată ştiinţelor naturii şi ecologiei. Tavanul primei săli oferă intuitiv şi simbolic informaţii privind originea vieţii pe Terra şi seamană cu proiecţia unui planetariu. În 2008, în primul an naţional dedicat educaţiei cu ajutorul astronomiei şi în avanpremiera primului an internaţional al astronomiei, anul 2009, Muzeul Judeţean Argeş inaugurează primul planetariu digital de tip educaţional din România, îmbogăţindu-şi oferta culturală la aniversarea a 80 de ani de la înfiinţare. Tehnologia de la acea vreme oferea o rezolutie Full HD, cu două proiectoare montate în centrul salii de planetariu și un program de proiecție Sky Explorer 1.

În anul 2018, s-a achiziționat un  nou planetariu, echipamentele cuprinzând proiectoare, calculatoare, programele specifice necesare proiectiilor sunt de ultimă generație, tehnologia aparținând începutului de an 2018.

Astăzi, noile proiectoare oferă o rezoluție 4K UHD – tehnologie laser, sunt montate sub cupola de proiecție, ceea ce oferă o mai bună vizualizare în sală și o mult mai puternică luminozitate, iar programul folosit pentru proiecție este Sky Explorer 2018. Acum, este posibilă și conectarea la un telescop modern, putând fi făcute observații în timp real, acestea fiind proiectate direct în planetariu.

  • Expoziţia Flori de mină

Comorile adâncurilor prezintă lumea frumuseţilor tăcute din adâncul Maramureşului, al Braziliei, Mexicului, Chinei, Rusiei, Turciei, Marocului, Indiei, Congoului şi Madagascarului, cu eşantioane de cuarţ, ametist, citrin, agat, labradorit, malahit, fluorină, cuarţ fumuriu, diamant de Maramureş, precum şi combinaţiile acestora cu alte minerale: pirită, realgar, stibină, calcit, blendă, marcasit etc.

Spre deosebire de florile din lumea vegetală, florile de mină nu se ofilesc niciodată după ce sunt culese, ci, din contră, scoase din întunericul Pământului, din anonimatul zăcămintelor mereu pline de surprize, se oferă veşnic ochiului şi inimii celui ce priveşte încântat de neasemuita lor frumuseţe. Renumite pentru geometria şi policromia lor, aceste flori ale adâncurilor au fascinat şi continuă să fascineze privitorii pe care-i îndeamnă permanent la adevărate momente de reverie în faţa tainelor naturii.

Vă invităm la Muzeul Judeţean Argeş pentru a intra dintr-o lume a zgomotului şi agitaţiei, în lumea frumuseţilor tăcute.

  • Muzeul Sportului Argeşean

La 5 septembrie 2008, Muzeul Judeţean Argeş s-a îmbogăţit cu o nouă expoziţie, de fapt cu un nou muzeu: Muzeul Sportului Argeşean - Campionii. Muzeul Judeţean Argeş este singura instituţie muzeală din România care oferă publicului vizitator un muzeu de anvergură dedicat sportivilor merituoşi din Argeş, un muzeu al campionilor argeşeni. Muzeul Sportului Argeşean oferă publicului vizitator prilejul de a vedea diverse obiecte care au aparţinut unor sportivi celebri argeşeni sau care au practicat sport la diverse cluburi din judeţul Argeş, cu cel puţin un titlu de campion naţional la activ. În circa 60 de vitrine şi pe numeroase panouri, sunt expuse documente, fotografii, medalii, plachete, cupe, diplome, echipamente sportive, fanioane, afişe din cadrul competiţiilor sportive. Muzeul ilustrează următoarele ramuri sportive: atletism, tenis de câmp, fotbal, box, judo, lupte greco-romane, karate-do, înot, kaiac-canoe, aeromodelism, ciclism, automobilism, iar nume ca: fotbaliştii Nicolae Dobrin, Adrian Mutu, Ion Barbu, atleţii Carol Corbu, Olimpia Cataramă, Marian Oprea, tenismena Ruxandra Dragomir, boxerii Viorel Ioana, Mircea Fulger, Crinu Olteanu, înotătoarea Larisa Lacustă, luptătorii şi judocanii Ion Dulică, Arghira Anton, Roibu Loredana, aeromodelistul Marian Popescu, ciclistul Gabriel Moiceanu etc. vor rămâne pentru totdeauna în istoria sportului românesc.

 

Date de contact:

Adresa: Pitesti, Str. Armand Calinescu , Nr. 44

Tel/Fax: 0248/212.561

E-mail: muzeuarges@yahoo.com

Web: www.muzeul-judetean-arges.ro 

Manager: Cornel Popescu

Cod fiscal: 4469272

Cont: RO30TREZ0465010XXX000249

Trezorerie: Pitești


Fisiere atasate

Organigrama Muzeului Judetean Arges - anul 2020

Regulamentul de Organizare si Functionare al Muzeului Judetean Arges - anul 2021

Raport activitate 2018

Raport activitate 2019

Raport activitate 2020