1. Consiliul Județean Argeș
  2. Județul Argeș
  3. Infoturism
  4. Circuite și trasee
  5. Ruta Valea Argeșului și Transfăgărașanul

Ruta Valea Argeșului și Transfăgărașanul

1. Denumirea rutei: Valea Argeșului și Transfăgărașanul

2. Tematica rutei: Culturală, Istorie, Religie

3. Descrierea obiectivelor turistice incluse în rută:

  • Muzeul Județean Argeș, aflat în fosta clădire a Prefecturii, construită între anii 1889 – 1899,  cu secțiile de Istorie, Științele naturii, Galeria de Artă Naivă, Muzeul Sportului Argeșean, Galeria de Artă "Rudolf Schweitzer Cumpăna" și Planetariul.

  • Biserica Domnească "Sf Gheorghe", situată în centrul orașului, începută în sec. al XVI-lea, continuată și refăcută de Matei Basarab și finalizată de domnitorul Constantin Șerban în 1656.

  • Parcul Trivale, amenajat în anii 1900 într-un cadru deosebit, cuprinde o grădină zoologica, locuri de agreement, spații de cazare și masă. Schitul Trivale a fot început în 1674 și finalizat în 1678-1688. Biserica a fost pictată de Ioasaf Grecu în 1731.

  • Parcul Ștrand este situat pe malul râului Argeș și cuprinde locuri de agreement și sport – plimbări cu barca, curse de carturi, terenuri de fotbal, tenis, handball și patinoar artificial, locuri de joaca pentru copii, etc.

  • Școala Populară de Arte și Meserii Pitești (Casa Fostiropol) construită în 1900, în stil neoclasic-eclectic, declarată monument național.

  • Teatrul Al. Davila, refăcut în 1948 și renovat în 1973 când s-au adăugat vitralii și două fresce pictate de Sorin Ilfoveanu, Dan Broscățeanu și Ștefan Câltița. În 1974 s-a inaugurat sala Studio 125, proiectată de Liviu Ciulei

  • Colegiul Național "Ion.C. Brătianu", instituție școlară înființată în 1866. Aici, au studiat, printre alții, Ion Minulescu, Ion Barbu, Vladimir Streinu, Emil Constantinescu.

  • Primăria municipiului Pitești, dată în folosință în 1933. În piața din fața primăriei este Fântâna Muzicală, care oferă un spectacol de lumini și muzică, pe timpul verii, după ora 21:00.

  • Galeria de Artă Naivă "Rudolf Shcweitzer Cumpăna" situată în fosta primărie, construită în 1866.

  • Muzeul Național Brătianu, aflat la 6 km de Pitești, pe DN7, drumul vechi spre București, este conacul celei mai mari familii de liberali, unde regi, celebrități politice, culturale și istorice le-au trecut pragul de-a lungul timpului. Construcția a început-o Ion C. Brătianu în 1858, apoi Ionel Brătianu a transformat-o între anii 1889 – 1925. Muzeul reconstituie atmosfera României de după obţinerea independenței din 1877 şi până aproape de cel de-al al doilea Război Mondial. Aici au trăit și lucrat trei dintre prim-miniştrii României .

  • Muzeul Viticulturii și Pomiculturii Golești îl putem găsi pe același drum, DN7, la vreo 10 km de Pitești, fiind înfiintat la 7 iunie 1939 de către Regele Carol al II-lea, sub numele de Muzeul Dinicu Golescu. Muzeul actual se întinde pe o suprafață de 14 ha, cu peste 30 de gospodării țărănesti. Aici putem vizita Conacul Goleștilor – construit în 1640, Școala de la Golești – prima școală modernă cu predare în limba română care a funcționat între 1826 și 1830, secția de etnografie și artă populară a județului Argeș, secția de istorie. Aici și-a trăit ultimele zile din viață Tudor Vladimirecsu, între 18 – 21 mai 1821.

  • Conacul "Dinu Lipatti", aparținând celebrului pianist (1917-1950), elevul marelui George Enescu, se află în Ciolcești, Leordeni, pe același DN 7, la 30 km de Pitești. 

  • Prima oprire, la aproximativ. 10 km, poate fi comuna Budeasa, cu lacul de acumulare care este folosit pentru competiții sportive naționale și internaționale. Pe malul lacului Budeasa se gasesc mai multe plaje private, pentru iubitorii de soare și distracție. Pe timpul verii se organizează Festival Folk, pentru nostalgici. În drum spre Bâlea Lac, putem vizita următoarele :

  • Biserica Izvoarelor de leac, cu șapte izvoare tămăduitoare, se află În comuna Merișani, la 6 km, în stânga, de la indicatorul spre Vâlcele, este locul unde s-au oprit Mircea cel Bătrân, Vlad Țepeș, Mihnea Turcitul și alți domnitori și pelerini, pentru rugăciune, meditație și pentru a bea din apa izvoarelor.

  • Comuna Brăduleț - La ieșirea din Merișani, puteți să o luați la dreapta pe DJ 703I și să parcurgeți aproximativ 37 km. Străbătută de râul Vâlsan (în care se găsește Aspretele, o fosilă vie  veche de peste 65 mil. de ani, monument al naturii, descoperit în 1957), comuna Brăduleț este faimoasă pentru izvoarele terapeutice, cel mai bun cașcaval și frumusețea peisajului – păduri de fag, mesteacăn conifere, livezi de pruni și meri, floră și faună diversificată. Izvorul cu apă minerală a stat la baza construirii băilor din Brădet, astăzi Spital de recuperare pentru bolile reumatologice.

  • Schitul Brădet este un obiectiv de o frumusețe rară, vechi de peste 6 secole, așezat pe partea dreaptă a drumului principal ce străbate localitatea. Este format din Biserica Înălțarea Domnului, turnul clopotniță din sec. 18 și zidul din incintă, inclus în lista monumentelor istorice de patrimoniu. Biserica pare o replică a Mânăstirii Cozia și a fost construită numai de meșteri români. Multe obiecte de cult prețioase, pictura murală și exterioară, micul muzeu cu obiecte de patrimoniu- carte bisericească veche, Biblia Lutherană scrisă în germana veche, icoane, manuscrise vechi de secole, fac ca acest edificiu să fie unic în zonă.

  • Mânăstirea Robaia din Mușătești, la 10 km de Bradet și la 17 km de Curtea de Argeș nu trebuie ratată. Atestată pe la 1654, te cucerește prin simplitate, frumusețe și liniște. Aici sunt ateliere unde maicile lucrează veșminte preoțești. În apropiere este Fântâna de leac, un izvor cu apă rece.

  • Mânăstirea Tutana, un ansamblu de monumente istorice: biserică, turnul-clopotniță, casa domnească a lui Mihnea Turcitul și chiliile situate la limita incintei se află pe DN 7C, apropiindu-ne de Curtea de Argeș, în comuna Băiculești. Mânăstirea Tutana există încă de pe vremea lui Basarab cel Tânăr, domnul Țării Românești (1477-1482).

  • Orașul Regal Curtea de Argeș leagă Piteștiul de Sibiu prin Munții Făgăraș, pe DN 7C - Transfăgărășan.  Acest drum se intersectează cu șoseaua națională DN 73C, care duce spre est la Câmpulung (45 km) și spre vest la Râmnicu Vâlcea (36 km). Din nordul orașului, din DN7C se ramifică șoseaua județeană DJ703H, care duce spre nord-vest la Valea Danului, Șuici și Sălătrucu și DJ 703I care duce spre Valea Iașului, Mușătești și Brăduleț. Prima capitală a Țării Românești, cu o vechime de peste 7 secole, de care își leagă numele Basarab I, păstrează cele mai importante edificii bizantine de pe teritoriul Romăniei.  Aici s-au născut domnitorii Neagoe Basarab, Vlaicu Vodă, Mircea cel Bătrân dar și  Urmuz și Florian Ștefănescu-Goangă. Curtea de Argeș a căpătat statutul de oraș regal în 1886, atunci când regele Carol I desemnează Catedrala Mânăstirii Curtea de Argeș ca necropolă regală. Carol I construiește de asemenea calea ferată care leagă Curtea de Argeș de Pitești și București, inaugurată în noiembrie 1898.

  • Ansamblul Curții Domnești (sec. al IV-lea), cu Biserica Domnească Sf. Nicolae și Biserica Sân Nicoară te intâmpină la intrare în oraș, iar alături statuia primului domn al Țării Romănești, Basarab I.. Arhitectura Bisericii Domnești este după modelul clasic bizantin. Naosul adăpostește o necropolă voievodală.

  • Muzeul de etnografie D. Norocea pictor, restaurator, în perioada 1914-1924 a lucrat la restaurarea picturii Bisericii Domnești, a introdus în țară tehnica mozaicului. Înre anii 1922-1923 și-a construit o casă, care din anul 1969 găzduiește expoziția de etnografie și artă populară a Muzeului Curtea de Argeș: obiecte meșteșugărești, costume populare, picturi, țesături. 

  • Muzeul municipal, inaugurat în anul 1969, are peste 12.000 piese muzeistice organizate în 7 săli corespunzătoare diferitelor perioade ale istoriei orașului. Sunt expuse documente, portretele voievozilor din Argeș, paftale, medalii, decorații, inele, sigilii, săbii, o bogată colecție de numismatică dacică, romană, bizantină, medievală (tezaurul de monede de la Carol Robert).

  • Casa de Cultură "George Topârceanu, de pe str. Castanilor, funcționează în casa Ștefănescu-Goangă, construită în sec. XVIII.

  • Biserica Olari,  a fost construită în secolele XVI și XVII de meșterii olari din Curtea de Argeș, care au creat prima breaslă și au construit și propria biserică, în stil moldovenesc. A fost amintită pentru prima dată în 1687. Biserica este unicat în această parte a țării prin prezentarea morții pe peretele de est al bisericii.

  • Mănăstirea Curtea de Argeș cea mai cunoscută construcție arhitecturală, ctitorită de Neagoe Basarab (1512-1521), a cărui statuie se află în apropiere. Aici între anii 1437-1439, Vlad Dracul a construit mitropolia țării românești. Zidurile ei au fost dărâmate în anul 1512 de Neagoe Basarab, pentru a ridica această mănăstire. El a incredintat construcția mănăstirii legendarului meșter Manole, care între 1514 si 1517, cu prețul propriei sale vieți și al vieții soției sale, prinsă vie în zidurile bisericii, a realizat acest edificiu. Neagoe Basarab nu a ajuns sa vadă terminarea construcției. În 1526, ginerele său, Radu de la Afumați a fost cel care a terminat-o, cu ajutorul meșterului Dobromir, realizatorul picturilor interioare.Între anii 1875-1886, în urma unui nou incendiu, s-a efectuat ultima restaurare de către francezul André Lecomte du Nouy, care a degajat pereții de pictura originală și în locul lor au apărut picturile fratelui sau, Jean Jules Antoine. În interior, atrage atenția grupul celor 12 coloane, reprezentând pe cei 12 Sfinți Apostoli, tablourile Regelui Carol I și al reginei Elisabeta, Evanghelia scrisă cu litere de aur de Regina Elisabeta. În biserică se află criptele lui Neagoe Basarab, Radu de la Afumați și ale cuplurilor regale  Carol I și Elisabeta, Ferdinand și Maria. Decorația exteriorului este executată în stil oriental.

  • Palatul Episcopal se află în spate, construit între 1886-1890 în stil german și folosit ca reședință regală de vara de Carol I.

  • Noua Catedrală Arhiepiscopală și Regală, începută în 2009, adăpostește mormintele Regelui Mihai și Reginei Ana, Regelui Carol II și reginei mamă Elena. Tot aici au fost mutate moaștele Sf. Filofteia.

  • Fântâna meșterului Manole ridicată în 1804 se află în parcul de lângă mănăstirii. Legenda spune că meșterul Manole, pentru a opri dărâmarea pereților, și-a zidit în zidurile mănăstiri soția. Când domnitorul a văzut minunata construcție i-a întrebat pe cei 10 meșteri dacă mai pot construi o mănăstire și mai frumoasă decât aceasta. Meșterii au răspun afirmativ, iar domnitorul, pentru a împiedica construirea unei mânăstiri mai frumoase, a dispus demolarea schelelor, iar meșterii au rămas blocați pe acoperiș. Ei și-au făcut aripi din șindrile și s-au aruncat, dar toți au murit.În locul unde s-a prăbușit meșterul Manole a apărut un izvor, fântâna meșterului Manole.

  • Cula Sultănica din Șuici, se află pe malul Topologului, la circa 14 km de Curtea de Argeș, pe drumul 73C. A fost construită de căpitanul Ștefan Balotă la sfârșitul sec. al XVIIIlea, apoi a devenit leagănul familiei Brătianu, după căsătoria lui Ene Brătianu cu fata căpitanului. Edificiul poartă numele de Sultănica de la Sultana, fata lui Ene Brătianu. Aceasta a fost restaurată în 2015.

  • Mânăstirea Văleni, ctitorită între 1691-1692 se află pe același drum, la 23 km de Curtea de Argeș, în localitatea. Sălătruc. Aici găsim o colecție importantă de obiecte bisericești. Mama lui George Topârceanu a lucrat ca țesătoare de covoare la mânăstire, iar poetul a urmat 3 clase primare la Șuici. 

  • Cetatea Poenari, începută de Vlad Țepeș în sec. al XIVlea ca post de fortăreață contra otomanilor, se află , pe partea stângă a şoselei, înainte de a ajunge la barajul Vidraru se află Dealul Cetăţuia, pe un vârf de stâncă situându-se. O scară de 1480 de trepte urcă de la poalele muntelui, din șosea, până la ruine. Pentru siguranța turiștilor, scările au fost împrejmuite de un gard electric, pentru a ține urșii departe.

  • Barajul Vidraru, amplasat la intrarea Argeșului în chei, a fost inaugurat în 1966, are o înălțime de 165 m, o lățime de 305 m și o lungime de 14 km. Lacul are o suprafață de 1000 ha și un volum de 465 mil. m.c. Este populat cu diferite specii de pești, se practică diferite sporturi nautice și plimbări cu vaporașul pînă la cabana Cumpăna. Aceasta se află la 45 km de Curtea de Argeș, pe malul vestic al lacului Vidraru.

  • Omul de Fier sau Monumentul Electricității sau amplasat în zonă, a fost realizat în 1965 de sculptorul C. Popovici. Acesta îl înfățișează pe Prometeu cu fulgerul în mână, ca simbol al electricității.

  • Tranfăgărășanul, drum strategic construit între 1970-1974 leagă Piteștiul de Sibiu și are o lungime de 151 km. Trece peste 830 de podețe și 27 de viaducte. Tunelul Capra-Bâlea, cel mai lung tunel rutier din țară, are o lungime de 887 m,  trotoar pentru pietoni și este iluminat electric și ventilat. Imediat ce intră în județul Sibiu, Tranfăgărășanul ajunge la Cabana Bâlea Lac, situată la o altitudine de 2027 m, pe o mică peninsulă a lacului glaciar Bâlea. Pe acest traseu, poți oricând să te oprești, sa mănânci sau să te cazezi într-una dintre numeroasele cabane sau pur și simplu să admiri frumusețea încă sălbatică a "celui mai frumos drum din lume" după unii jurnaliști. Dar nu te opri să dai mâncare la urși sau sa-i filmezi, dacă nu ești campion la atletism, sunt periculoși! Dacă nu ai fost cuminte și te-ai ratăcit pe munte, sună salvamontiștii argeșeni, întotdeanua la datorie, care își au Refugiul la Cota 2000. Și niciodată să nu rupi bujorul de munte, chiar daca este foarte frumos, pentru că este pe cale de dispariție și ocrotit de lege! Și când pleci, strânge și gunoiul, te rugăm!

  • Canionul Valea lui Stan. Accesul în canion începe chiar din Transfăgărășan, la cca 3 km în amonte de Cetatea Poenari și 2 km în aval de baraj. Lungimea circuitului este de aproximativ. 9 km, durata traseului fiind de 4-5 ore, mediu spre dificil. Este singurul canion amenajat turistic din Munții Făgăraș cu scări metalice cu balustradă, verticale sau prinse în coasta muntelui, suspendate deasupra celor 6 cascade de diverse dimensiuni. Urci apoi spre Poiana Călugărița, cobori spre lacul Vidraru și mai ai 2 km pe drumul de contur până la baraj

  • Poienile Vâlsanului. Pornind din Brădet, urmând valea râului ajungi în Poienile Vâlsanului. După 15 km, o să vedeți barajul Vâlsan, iar după 1 km începeți urcușul spre stânga unde ajungeți în șaua Scărișoara. Urcați spre vf. Galbena (2.400 m), lacul Galbena și apoi pe vf. Moldoveanu (2.544 m).

  • Munții Făgăraș, cu cele mai mari înălțimi din România, vf. Moldoveanul – 2.544 m și vf. Negoiul – 2.535 m, oferă posibilitatea practicării drumețiilor și alpinismului. Fauna este bogată și variată, începând cu capra neagră, ursul, jderul, cerbul, râsul, căprioara, pisica sălbatică, mistrețul, vulturul pleșuv brun și cocoșul de munte.

  • Parc de aventură Dracula, la Căpățâneni (tiroliană, tir cu arcul, tir cu pușc, trasee)

  • Parcul din Lemn- zona Piscul negru, Arefu (tiroliană, tir cu arcul, drumeții, sporturi de iarnă)

4. Lungimea totala a rutei: aproximativ120 Km

5. Durata: Pitești - Transfăgărășan 3 h

6. Beneficiarii: Grupurile țintă constau în totalitatea turiştilor existenţi şi potenţiali, care doresc să viziteze zona Pitești, valea Argeșului si Transfagarașanul şi să se informeze în legătură cu istoria obiectivelor turistice, cu obiceiurile şi tradiţiile din zonă, etnografie, să îşi petreacă timpul liber şi să se relaxeze aici.

7. Descrierea rutei: Denumirea de Transfăgărășan provine de la prefixul "Trans" și "Făgăraș" deoarece drumul leagă Muntenia de Transilvania, străbătând Munții Făgăraș, cei mai înalți munți din România. Drumul spre Transfăgărășan pornește din Pitești și urcă valea râului Argeș, trecând și prin orașul Curtea de Argeș. Drumul Transfăgărășan trece și prin fața hidrocentralei Vidraru, iar în apropierea cetății Poenari, drumul urcă pe serpentine și viaducte.
Traseul Transfăgărășan trece prin trei tunele mai scurte și ajunge pe Barajul Vidraru, de 307 m, care leagă Munții Pleașa și Vidraru. După baraj, drumul continuă lăsând pe partea stângă Lacul Vidraru și continuând să urce cursul văii râului Capra. Până în golful alpin, lângă Cabana Capra, drumul ajunge până la intrarea sudică a tunelului Capra-Bâlea, pe sub creasta Munților Făgăraș, între Vârfurile lezerul Caprei (2414 m) și Paltinul (2398 m).

În partea nordică a drumului, Transfăgărășanul trece și prin rezervația naturală Golful Alpin al Munților Făgăraș, între Podragu-Suru și Valea Bâlii. Drumul trece pe lângă lacul glaciar Bâlea și urmează o coborâre abruptă în serpentine, pe o lungime de 13 km. Ulterior, Transfăgărășanul trece prin apropierea cascadei Bâlea, cea mai mare cascadă în trepte din România, aflată la o altitudine de aproximativ 1230 m. Drumul continuă și ajunge la Cabana Bâlea Cascadă, iar de acolo până la intersecția cu DN1, în apropiere de comuna Cârțișoara mai sunt aproximativ 21 de km.

8. Transport: autoturism propriu, autocar, microbuz

9. Localități de tranzit: Budeasa-Merișani-Brăduleț-Brădet-Băiculești-Curtea de Argeș-Sălătruc

10. Unități de cazare și de alimentație: Casa Lazăroiu, Hotel PosadaVidraru, Complex turistic Capra, Hotel Piscu Negru, Hotelul de Gheață Bâlea Lac

11. Posibilități de agrement: Canionul Valea lui Stan, Parc de aventură Dracula, Parcul din Lemn

12. Centre de informare turistica: Pitești, Curtea de Argeș