Prezentare generala
Stema Toponomia localitatilor componente Vestigii arheologice Organizarea administrativa Boieri, manastiri, proprietari in Leordeni Leordeniul si marile evenimente ale istoriei Monumente comemorative Institutii administrative - Primaria din Leordeni Institutii administrative - Primaria din Budisteni Primaria din Ciulnita Primaria din Glambocata Institutii scolare - Scoala din Leordeni Scoala de fete din Leordeni Gradinita din Leordeni Scoala din Baloteasca Scoala din Baila (Pietroasa) Scoala din Bantau Scoala din Budisteni Gimnaziul Unic din Budisteni Scoala de Gospodarie Rurala Gradul I din Budisteni Scoala din Ciulnita Scoala din Cotu-Malului Scoala din Glambocata Scoala din Glodu Scoala din Moara - Mocanului (Prundu) Scoala din Schitu - Scoicesti Institutii ecleziastice Biserica din Leordeni-Cretulescu Biserica din Leordeni - Golescu Biserica din Baloteasca Biserica din Budisteni Biserica din Ciolcesti Biserica din Ciulnita (Cioca) Biserica din Ciulnita Biserica din Cotu-Malului Biserica de lemn din Glambocata-Deal Biserica de zid din Glambocata-Deal Institutii bancare si cooperatiste Institutii culturale Caminul Cultural Marele Voievod Mihai de la Alba-Iulia din Budisteni Caminul Cultural Mihail Eustatiade din Ciulnita Caminul Cultural Desteptarea din Glambocata Alte institutii Ocolul Silvic din Leordeni Cazarma de Dorobanti din Leordeni Intreprinderi economice Gospodaria Agricola Colectiva (C.A.P.) Intreprinderi petrolifere Obiceiuri, credinte, descantece Viata sportiva Fii ai comunei Leordeni Alimentatia, locuinta si portul Date geografice
Relieful Clima Solurie Reteaua hidrografica Flora si fauna Cadrul geografic
Date istorice Date deomografice si statistice Harta interactiva a comunei Leordeni
  1. Consiliul Județean Argeș
  2. Primăria Leordeni
  3. COMUNA LEORDENI
  4. Prezentare generala
  5. Date geografice
  6. Cadrul geografic

Cadrul geografic

Situata la mijlocul si in partea de est a actualului judet Arges, comuna Leordeni, compusa din 14 sate (Leordeni, resedinta comunei, Baloteasca, Baila, Bantau, Budisteni, Ciolcesti, Ciulnita, Carciumaresti, Cotu Malului, Glambocata, Glambocata-Deal, Glodu, Mοara Mocanului si Schitu-Scoicesti), este una dintre cele mai rnari comune argesene, avand o suprafata de circa 6.327 ha si 6078 de locuitori.

Dezvoltarea comunei a fost influentata de o serie de factori atat geografici cat si umani, care au favorizat progresul localitatii sub toate aspectele. 

Traversata de Soseaua Nationala si de linia ferata Bucuresti-Pitesti, factori favorizanti in propasirea satenilor, comuna Leordeni se afla la circa 80 km nord de Bucuresti, la circa 25 sud de Pitesti si la circa 40 km de Targoviste. 

Agezata la intalnirea dintre Piemontul Candesti si Campia Inalta a Pitestilor,

Teritoriul comunei este brazdat de raul Argeg care primeste de pe partea stanga, ca afluenti, Budisteanca si Rastoaca, formand impreuna u lunca fertila.

Adevarata coloana vertebrala, Soseaua Nationala, despartind comuna in doua, o separa, in acelasi timp, si in doua zone de relief: cea de nord apartinand podisului, cea de sud de campie.

Subsolul zonei, bogat in resurse naturale, cele mai importante fiind zacamintele din petrol, indeosebi in satele Leordeni, Budisteni si Glambocata, au inscris Leordenii pe hana exploatarii petroliere, activitate economica de pe urma careia au avut de profitat multi locuitori de aici.

Regimul anual de precipitatii, dar si temperaturile inregistrate inscriu Leordeniul in randul localitatilor cu clima continentala de dealuri cuprinse intre 200 gi 800 m.

Urmare a asezarii la intalnirea dintre Piemontul Candesti si Campia lnalta a
Pitestilor, zonele de vegetatie sunt speeifice acestei despartiri zona podisului cu paduri de stejar, gorun gi garnita si zona terenurilor agricole si a pajistilor de lunca unde intalnim arinul, salcia s.a. Din fauna zonei amintim vulpea, iepurele, dihorul, viezurele, veverita s.a., iar ca pasari: ciocarlia, grangurele, stancuta, cotofana, gaita, pitigoiul, vrabia, mierla s.a.

Piemontul Candesti, ce reprezinta extremitatea estica a Piemontului Getic, a constituit morfostructura agezarilor care reflecta in primul rand cadrul geomorfologic al vetrei, dar este influentat si de alti factori care tin de proprietate, vechime, evolutia satelor s.a.

Daca satele Carciumaresti, de mica dimensiune, si Leordeni sunt de tip adunat, primul concentrat de o parte si de alta a drumului national, iar al doilea printre putinele cu textura ordonata, satul Ciulnita are o structura rasfirata, fiind o agezare tipica de contact piemont—campie ce se dezvolta tentacular de-a lungul arterelor rutiere.

Satele Glambocata-Deal si Glambocata sunt tipic lineare, dezvoltate bilateral de-a lungul drumului national, iar satul Ciolcesti este tipic de vale, cu aspect linear.

Satelc Glodu, Baila si Budistcni, din bazinul Glambocelului, sunt dc vale: Glodu, cu structura de tip adunat si o tcxtura neregulata, Baila, tip rasfirat, asezat pc o vale secundara, Budistcni unul din celc: mai caracteristicc dc tip rasfirat, situat pc tcrasclc infcrioarc si pe conuri dc dejectie.