Prezentare generala
Stema Toponomia localitatilor componente Vestigii arheologice Organizarea administrativa Boieri, manastiri, proprietari in Leordeni Leordeniul si marile evenimente ale istoriei Monumente comemorative Institutii administrative - Primaria din Leordeni Institutii administrative - Primaria din Budisteni Primaria din Ciulnita Primaria din Glambocata Institutii scolare - Scoala din Leordeni Scoala de fete din Leordeni Gradinita din Leordeni Scoala din Baloteasca Scoala din Baila (Pietroasa) Scoala din Bantau Scoala din Budisteni Gimnaziul Unic din Budisteni Scoala de Gospodarie Rurala Gradul I din Budisteni Scoala din Ciulnita Scoala din Cotu-Malului Scoala din Glambocata Scoala din Glodu Scoala din Moara - Mocanului (Prundu) Scoala din Schitu - Scoicesti Institutii ecleziastice Biserica din Leordeni-Cretulescu Biserica din Leordeni - Golescu Biserica din Baloteasca Biserica din Budisteni Biserica din Ciolcesti Biserica din Ciulnita (Cioca) Biserica din Ciulnita Biserica din Cotu-Malului Biserica de lemn din Glambocata-Deal Biserica de zid din Glambocata-Deal Institutii bancare si cooperatiste Institutii culturale Caminul Cultural Marele Voievod Mihai de la Alba-Iulia din Budisteni Caminul Cultural Mihail Eustatiade din Ciulnita Caminul Cultural Desteptarea din Glambocata Alte institutii Ocolul Silvic din Leordeni Cazarma de Dorobanti din Leordeni Intreprinderi economice Gospodaria Agricola Colectiva (C.A.P.) Intreprinderi petrolifere Obiceiuri, credinte, descantece Viata sportiva Fii ai comunei Leordeni Alimentatia, locuinta si portul Date geografice
Relieful Clima Solurie Reteaua hidrografica Flora si fauna Cadrul geografic
Date istorice Date deomografice si statistice Harta interactiva a comunei Leordeni
  1. Consiliul Județean Argeș
  2. Primăria Leordeni
  3. COMUNA LEORDENI
  4. Prezentare generala
  5. Date geografice

Date geografice

Situată la mijlocul şi în partea de est a actualului judeţ Argeş, comuna Leordeni, compusă din 14 sate (Leordeni, reşedinţa comunei, Baloteasca, Băila, Bântău, Budişteni, Ciolceşti, Ciulniţa, Cârciumăreşti, Cotu Malului, Glâmbocata, Glâmbocata-Deal, Glodu, Moara Mocanului şi Schitu-Scoiceşti), este una dintre cele mai mari comune argeşene, având o suprafaţă de circa 6.327 ha şi 6078 de locuitori. 

Dezvoltarea comunei a fost influenţată de o serie de factori atât geografici cât şi umani, care au favorizat progresul localităţii sub toate aspectele. Traversată de Şoseaua Naţională şi de linia ferată Bucureşti-Piteşti, factori favorizanţi în propăşirea sătenilor, comuna Leordeni se află la circa 80 km nord de Bucureşti, la circa 25 sud de Piteşti şi la circa 40 km de Târgovişte. 

Aşezată la întâlnirea dintre Piemontul Cândeşti şi Câmpia Înaltă a Piteştilor, teritoriul comunei este brăzdat de râul Argeş care primeşte de pe partea stângă, ca afluenţi, Budişteanca şi Răstoaca, formând împreună o luncă fertilă. 

Adevărată coloană vertebrală, Şoseaua Naţională, despărţind comuna în două, o separă, în acelaşi timp, şi în două zone de relief: cea de nord aparţinând podişului, cea de sud de câmpie. 
Subsolul zonei, bogat în resurse naturale, cele mai importante fiind zăcămintele din petrol, îndeosebi în satele Leordeni, Budişteni şi Glâmbocata, au înscris Leordenii pe harta exploatării petroliere, activitate economică de pe urma căreia au avut de profitat mulţi locuitori de aici. 

Regimul anual de precipitaţii, dar şi temperaturile înregistrate înscriu Leordeniul în rândul localităţilor cu climă continentală de dealuri cuprinse între 200 şi 800 m.

Urmare a aşezării la întâlnirea dintre Piemontul Cândeşti şi Câmpia Înaltă a Piteştilor, zonele de vegetaţie sunt specifice acestei despărţiri: zona podişului cu păduri de stejar, gorun şi gârniţă şi zona terenurilor agricole şi a pajiştilor de luncă unde întâlnim arinul, salcia ş.a. Din fauna zonei amintim vulpea, iepurele, dihorul, viezurele, veveriţa ş.a., iar ca păsări: ciocârlia, grangurele, stăncuţa, coţofana, gaiţa, piţigoiul, vrabia, mierla ş.a. 

Piemontul Cândeşti, ce reprezintă extremitatea estică a Piemontului Getic, a constituit morfostructura aşezărilor care reflectă în primul rând cadrul geomorfologic al vetrei, dar este influenţat şi de alţi factori care ţin de proprietate, vechime, evoluţia satelor ş.a.

Dacă satele Cârciumăreşti, de mică dimensiune, şi Leordeni sunt de tip adunat, primul concentrat de o parte şi de alta a drumului naţional, iar al doilea printre puţinele cu textură ordonată, satul Ciulniţa are o structură răsfirată, fiind o aşezare tipică de contact piemont-câmpie ce se dezvoltă tentacular de-a lungul arterelor rutiere. 

Satele Glâmbocata-Deal şi Glâmbocata sunt tipic lineare, dezvoltate bilateral de-a lungul drumului naţional, iar satul Ciolceşti este tipic de vale, cu aspect linear.

Satele Glodu, Băila şi Budişteni, din bazinul Glâmbocelului, sunt de vale: Glodu, cu structură de tip adunat şi o textură neregulată, Băila, tip răsfirat, aşezat pe o vale secundară, Budişteni unul din cele mai caracteristice de tip răsfirat, situat pe terasele inferioare şi pe conuri de dejecţie