Flora, Fauna, Soluri

Flora

Din punct de vedere floristic, teritoriul comunei Recea face parte din zona pădurilor mezo – xerofile de cuercinee formate din cer (Q. Cerris), garnita (Qercus frainetta). Local, apare şi stejarul pufos (Q. Pubescens) şi gorunul (Q. Petraea), precum şi unele specii de foioase ca: frasinul, (Frasinus excelsior), teiul (Tilia tamentosa), mărul pădureţ (Malus silvatica), părul pădureţ (Pirus pinoster). Pădurile, care odinioară ocupau suprafeţe însemnate, au fost defrişate cu sălbăticie în ultima jumătate de secol, în prezent întâlnindu-se pe areale restrânse în partea de nord – vest a comunei, în lunca Teleormanului.

Tufărişurile ocupă suprafeţe însemnate din cuprinsul versanţilor, fiind reprezentate prin: porumbar (Prunus spinosa), ulm (ulmus campestris), sanger (cornus sanguinea), păducel (Crateagus monogyna). 
În albiile majore ale văilor principale şi în lunca râului se dezvoltă o vegetaţie forestieră de esenţă slabă reprezentată prin salcie (Salix sp.), plop (Populus alba şi aligra), arin (Alunus glutinosa).

Vegetaţia ierbacee este formată din: raigros (Solium perene), barboasa (Andropogon ischaemum), păiuşul (Festuca pratensis), iarba vântului (Argrostis alba), pirul (Cynodon dactilzlon), volbura (Convolvulus arvense), mohar (Setaria viridis), palamida (Cirsium arvense).
În lacuri şi bălţi se dezvoltă o vegetaţie hidrofilă abundentă, reprezentată prin papură, rogoz, iarba broaştei, linte.

Fauna

Fauna caracteristică zonei de silvostepă, din care face parte şi teritoriul comunei Recea, este reprezentată prin rozătoare cum sunt: iepurele, popândăul, hârciogul, orbetele, şoarecele, şobolanul. 

Dintre păsări se întâlnesc potârnichea, ciocănitoarea, cinteza, vrabia, piţigoiul. Mai rar, prin tufărişuri şi în lanurile de cereale se întâlnesc fazanul şi dropia. 
Prin păduri sunt specifice lupul, vulpea, iepurele, căprioara, aceasta din urmă întâlnindu-se şi în restul teritoriului.

Reptilele sun reprezentate prin şarpele de casă şi de apă, guşteri, etc.
Fauna acvatică cuprindediferite specii de peşti, cele mai cunoscute fiind crapul şi carasul, care trăiesc în lacurile de acumulare de pe văile secundare, precum şi batracieni ca broasca de apă şi broasca ţestoasă.
Dintre nevertebrate, se întâlnesc la tot pasul diverse specii de fluturi, viermi, insecte, etc.

Solurile

Strâns corelate cu roca şi clima, precum şi cu vegetaţia, solurile din cuprinsul teritoriului comunei Recea cuprind mai multe tipuri şi subtipuri, aparţinând diverselor forme de relief (câmp, terasă, luncă).

Textura argiloasă a rocii – mamă, care acoperă cea mai mare parte din suprafaţa perimetrului, a condus la formarea soluilor argiloase de tipul vertisolurilor, cu subtipurile specifice, pseudogleizate, cromice, soluri brun – roşcate vertice şi soluri brune argiloiluviale tipice.

Solurile cu răspândirea cea mai mare în acdrul perimetrului sunt cele brun roşcate luvice, vertice şi pseudogleizate, întâlnindu-se în cuprinsul câmpului propriu – zis. Urmează solurile brune luvice vertice – pseudogleizate şi planosolurile vertice. 

Pe versanţii văilor apar soluri brun – roşcate erodate slab moderat şi mai puţin puternic, funcţie de valorile pantelor. Pe arealele cu pante abrupte, supuse unui proces de eroziune intens, se înatâlnesc regosoluri litice tipice.

În lunca râului Teleorman apar solurile brune eumezobazice, cel mai adesea gleizate, soluri gleice (apă freatică la mică adâncime) şi soluri aluviale tipice şi gleizate. Tot în cadrul luncii se întâlnesc soluri aluviale şi protosoluri, la nivel de subtip acestea fiind tipice, gleizate şi pe alocuri litice, dezvoltate pe o rocă mamă constituită predominant din pământuri cu textură mijlocie şi grosieră.