Date istorice

La confluenţa Vâlsanului cu Argeşul, din şoseaua ce leagă capitala judeţului, oraşul Piteşti, de Curtea de Argeş se desprinde, spre nord, o fâşie de asfalt ce aleargă voiniceşte la început pe dreapta Vâlsanului, apoi pe stânga şi tot aşa, cum îi e la îndemână, către punctul terminus Brădet, stăbătând astfel trei comune: Mălureni, Muşăteşti şi Brăduleţ.
Situată în partea de nord a judeţului Argeş, la 20-25 de Km de Piteşti, în zona colinară, comuna Mălureni este alcătuită din şase sate: Bădiceni, localitatea de reşedinţă, Mălureni, Zărneşti, Buneşti, Topliţa şi Păuleasca şi din peste 12 cătune, ocupând o suprafaţă de 108 km.p.
Prima atestare documentară, de care avem ştiinţă, a unuia dintre satele comunei, Mălureni, este emisă din Târgovişte la 15 aprilie 1456 (6964) de către Io Vladislav voevod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul lui Dan, jnarele voevod.
Dă domnia mea această poruncă...boierului domniei mele, jupan Mogoş cu fiii lui şi cu fiicele lui, câţi fii sau fiice îi va da dumnezeu, ca să-i fie satele anume: Corbii toţi, pe Argeş în jos şi Corbii de piatră toţi şi ocina de la Miceşti şi cu vaduri de moară şi jumătate dinMălureni pentru că sunt vechi şi drepte ocine, dedine ale lui Mogoş.
De aceia, i-am dat şi domnia mea, ca să-i fie de ocină şi de ohabă şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
Să reţinem că Vladislav voievod întăreşte stăpânirea de către Mogoş a ocinelor menţionate, ceea ce înseamnă că erau moştenite de Mogoş, întemeierea acestor sate ( Corbii de pe Argeş în Jos, Corbii de piatră, Mălureni şi Miceşti) fiind plasată cu multă vreme înainte.
După cutuma acelor timpuri, domnitorul aduce în sprijinul actului său mărturia a 14 mari boieri ai Ţării Româneşti: jupan Dragomir, jupan Stanciul vornic, jupan Mihail logofăt, jupan Stan al lui Negre, jupan Coica al lui Utmeş, Jupan Cazan al lui Sahac, jupan Cazan Creţul, Dimitrie şi Stoian spătar, Pahulea vistier, Balea paharnic, Cârstea stolnic, Manea comis, Radul stratornic.