Prezentare generala
Stema Toponomia localitatilor componente Vestigii arheologice Organizarea administrativa Boieri, manastiri, proprietari in Leordeni Leordeniul si marile evenimente ale istoriei Monumente comemorative Institutii administrative - Primaria din Leordeni Institutii administrative - Primaria din Budisteni Primaria din Ciulnita Primaria din Glambocata Institutii scolare - Scoala din Leordeni Scoala de fete din Leordeni Gradinita din Leordeni Scoala din Baloteasca Scoala din Baila (Pietroasa) Scoala din Bantau Scoala din Budisteni Gimnaziul Unic din Budisteni Scoala de Gospodarie Rurala Gradul I din Budisteni Scoala din Ciulnita Scoala din Cotu-Malului Scoala din Glambocata Scoala din Glodu Scoala din Moara - Mocanului (Prundu) Scoala din Schitu - Scoicesti Institutii ecleziastice Biserica din Leordeni-Cretulescu Biserica din Leordeni - Golescu Biserica din Baloteasca Biserica din Budisteni Biserica din Ciolcesti Biserica din Ciulnita (Cioca) Biserica din Ciulnita Biserica din Cotu-Malului Biserica de lemn din Glambocata-Deal Biserica de zid din Glambocata-Deal Institutii bancare si cooperatiste Institutii culturale Caminul Cultural Marele Voievod Mihai de la Alba-Iulia din Budisteni Caminul Cultural Mihail Eustatiade din Ciulnita Caminul Cultural Desteptarea din Glambocata Alte institutii Ocolul Silvic din Leordeni Cazarma de Dorobanti din Leordeni Intreprinderi economice Gospodaria Agricola Colectiva (C.A.P.) Intreprinderi petrolifere Obiceiuri, credinte, descantece Viata sportiva Fii ai comunei Leordeni Alimentatia, locuinta si portul Date geografice Date istorice Date deomografice si statistice Harta interactiva a comunei Leordeni
  1. Consiliul Județean Argeș
  2. Primăria Leordeni
  3. COMUNA LEORDENI
  4. Prezentare generala
  5. Biserica din Budisteni

Biserica din Budisteni

În afară de biserica atestată la 1647, au mai existat încă două, din lemn, despre care ne informează catagrafia din 1810, una în Budiştenii de Sus şi cealaltă în Budiştenii de Jos. 

Biserica din Budiştenii de Jos, cu hramul Adormirea Precistei, construită din lemn, în stare bună, avea toate cărţile necesare, dar numai un rând de veşminte şi acelea ponosite. În sat se aflau zece case în care locuiau 39 de „poporani" (16 bărbaţi, 23 de femei), iar la biserică slujeau doi preoţi. Primul preot, Ioan, fiul diaconului Ioan, de 42 de ani, era bun învăţat şi cântăreţ, fără patima beţiei. Fiu de preot, fusese preoţit de fostul mitropolit Dosithei la 6 aprilie 1802, fiind orânduit la această biserică. Cel de al doilea preot, Gheorghie, fiul lui Marin, de 30 de ani, era şi el bun învăţat şi cântăreţ, fără patima beţiei. Fiu de mirean, fusese preoţit la 5 iulie 1810 de mitropolitul Ignatie şi orânduit la această biserică.
În catagrafia din 1832 nu mai apare biserica cu hramul Adormirea Precistei, iar în cea din 1840, în satul Budiştenii de Jos, în locul bisericii vechi făcute din lemn la 3 septembrie 1783, „s-a primenit şi s-a făcut de zid toată de dumnealor Ion Mărgărit şi dumnealui postelnic Temelie, la leat 1837 noemvre 8". La biserică slujea popa Ion ce avea 24 de enoriaşi şi 13 văduve. 
Pisania de piatră păstrată şi astăzi în singura biserică din Budişteni, cu hramul Adormirea, ne arată că ea a fost zidită la 26 aprilie 1837 (catagrafia 1840 indică 8 noiembrie 1837), iar o altă pisanie de deasupra acesteia, scrisă cu culoare, ne informează că la 7 martie 1907 biserica s-a surpat, începând la 7 august reconstruirea, fiind sfinţită la 24 august 1908, pictura aparţinând lui Ioan Muşatescu şi Ion Dogărescu. 
Biserica, aflată în prezent în reparaţie, are formă de navă, compusă din altar, naos, pronaos şi pridvor, cu turlă pe pronaos, absida altarului fiind semicirculară în exterior. 
În faţa bisericii se află o cruce la mormântul preotului Constantin Creţu (mort la 1 februarie 1929, la 74 de ani) şi al fiului lui, profesor doctor economist Gheorghe Creţu (1880-1959). De asemenea, o altă cruce a fost ridicată pentru eroul sublocotenent Badea C. Nicolae (1922-1944), student la teologie, fiul preotului Constantin Badea, mort la 2 octombrie 1944 în luptele de la Oarba de Mureş.
De la sfârşitul secolului al XIX-lea şi până în prezent, după datele furnizate de pr. Nicolae Burcea, aici au slujit preoţii: Constantin Creţu între 1884 şi 1929, Constantin Badea între 1929 şi 1969, Nicolae I. Burcea între 1945 şi 1960, 1969 şi 1995, Turturoiu Daniei între 1995 şi 2005, iar din 2005, Mihai Ungureanu. 
În satul Budiştenii de Jos (Scoiceşti), după catagrafia din 1810, biserica cu hramul Cuvioasa Paraschiva era din lemn, având două rânduri de veşminte ponosite şi toate cărţile. Satul, cu 89 de case, avea 342 de locuitori (173 de bărbaţi, 179 de femei). Singurul preot, Sandu, fiul diaconului Ivaşcu, de 45 de ani, era bun învăţat şi cântăreţ, fără patima beţiei. Fiu de preot, fusese preoţit de fostul mitropolit Dositheu, la 21 decembrie 1797, şi orânduit la această biserică. Diaconul Costandin, fiul diaconului Costandin, de 28 de ani, era bun învăţat, dar slab la cântare. Fiu de preot, a fost diaconit la 8 august 1807 de către arhiereul Dionisie Sevastis. La 1832, la biserica Cuvioasa Paraschiva slujea preotul Ion, diaconul Din şi ţârcovnicul Mihai, fiul diaconului Din, dar după acest an nu mai apar.
Deşi data din secolul al XVII-lea, biserica schitului Budişteni nu este menţionată în catagrafia din 1810, în schimb apare în cea din 1832, cu hramul Sf. Voievozi, la care slujea preotul Gheorghe şi ţârcovnicul Marin, ginerele lui Gheorghe. Potrivit catagrafiei din 1840, biserica cu hramul Sf. Voievozi, proprietate a mănăstirii Cotroceni, fusese zidită la 1760 noiembrie 8 de neamul Muţului şi de alţii, dar se menţionează că era din lemn, fără temelie. Preot este acelaşi Gheorghe duhovnicul, iar din cei 43 de enoriaşi, cinci erau mai cu putere, 31 de mijloc şi şapte văduve. 
Datorită nepăsării mănăstirii Cotroceni, biserica schitului Budişteni se va deteriora spre sfârşitul secolului al XIX-lea, când arendaşul Gr. Tănăsescu a vândut lemnăria schitului, ştergând orice urmă. O troiţă zidită din iniţiativa preotului Constantin Badea marchează locul unde a fost odinioară schitul