Biserica din Baloteasca
Deşi este satul cu cea mai veche atestare documentară, 13 august 1437, atât documentele, cât şi descoperirile arheologice nu ne informează despre existenţa unei biserici până la cea de astăzi. Cu siguranţă ea a existat, noi documente sau descoperiri arheologice, putând să ne ateste prezenţa vechii biserici.
În catagrafia din 1832 se menţionează că în satul Baloteasca nu există biserică, credincioşii mergând la cea din Ciulniţa Mică.
Biserica ce se păstrează astăzi, cu hramul Sf. Treime, după cum ne informează pisania din interior, scrisă cu vopsea albă, a fost construită în 1837, de marele logofăt Emanoil Arghiropol. În catagrafia din 1829 apare un Manolache Arghiropol, în vârstă de 31 de ani, născut la Ţarigrad, logofăt în Ţara de Sus, care locuia la Bucureşti în casele vornicului Nicolae Ghica.
Biserica este pictată în 1850 de către serdarul Grigorie Pleşoianu, cu soţia sa Katinca şi fiul lor Virgiliu. Toţi trei sunt pictaţi în biserică pe peretele de sud-vest al pronaosului, în costume de epocă. Deteriorându-se în decursul anilor, biserica a fost reparată în 1900, 1915, 1937.
Ultima reparare s-a făcut în vremea patriarhului Iustinian, protoiereu fiind Nicolae V. Popescu, în timp ce preot era Constantin I. Marinescu. Cu sprijinul consiliului parohial şi cu ajutorul Episcopiei, s-au refăcut tencuielile, interioare şi exterioare, iar pictorul Ioan M. Popescu din Bucureşti a refăcut pictura.
În formă de navă, compusă din altar, naos, pronaos şi un pridvor adăugat, biserica, ce are absida altarului decroşată, cu cinci laturi în exterior, are o singură turlă, pe pronaos. .