Date istorice

In ceea ce priveste semnificatia toponimelor localitatilor Corbi si Jgheaburi, mentionam urmatoarele: Denumirea satului Corbi (numele vechi fiind Corbii de Piatra) provine de la corbii (pasari semirapitoare, omnivore, cu penele negre si ciocul puternic) care populau stancile de gresie si piatra friabila existente pe versantii ce delimiteaza, la est si la vest, localitatea. Prin filiera traditiei orale, corbul va deveni un autentic simbol heraldic local. O motivatie de ordin toponimic, perpetuata in folclor si preluata de autorii "Marelui dictionar geografic al Romaniei" (volumul II, 1899), este: "Numele satului provine de la vechea familie Corvin, a carei proprietate a fost aceasta mosie". Evident, motivatia este determinata de insasi originea corbeneasca a Corvinestilor. Prima atestare documentara a stavechii asezari Corbii de Piatra apare in hrisovul din 15 aprilie 1456, emis in limba slavona, la Targoviste, de cancelaria domneasca a voievodului Tarii Romanesti, Vladislav al II-lea, prin care se confirma jupanului Mogos satele: "Corbii toti, pe Aghis in jos si Corbii - de - Piatra toti si ocina de la Micesti si cu vaduri de moara si jumatate din Malureni, pentru ca sunt vechi si drepte ocine, dedine ale lui Mogos (…)" ("Documenta Romaniae Historica", B. Tara Romaneasca, volumul I (1247 - 1500), documentul nr. 113, pp. 196,197, Editura Academiei Romane, Bucuresti, 1966). Jgheaburi  Denumirea provine de la jgheaburile (fagase) sapate de scurgerea apei izvoarelor si paraiaselor din zona stancilor de gresie pe stanga Raului Doamnei, existente in aria Bisericii rupestre si a localitatii. Dupa reorganizarea administrativ - teritoriala a tarii din anul 1968, vechiul catun Sgheab a devenit satul Jgheaburi, cuprinzand cele doua catune deja existente: Alexandria si Sgheab. Corbsori  Toponimul diminutival Corbsori este format pe baza toponimului Corbi, relevand dimensiunile mai reduse ale asezarii, raportate la localitatea mentionata. Anterior, in zona, se utiliza si dubletul toponimic Corbii Mici. Stanesti si Poduri   Toponimul Stanesti are, la origine, eponimul Stan + sufixul colectiv - esti, care arata organizarea sociala pe baza de obste a asezarii. Satul Stanesti apare initial in hrisovul voievodului Radu cel Mare din 19 iunie 1502, prin care se intareste o ocina lui Mogos si fratelui sau, Nanul, atestata inca de pe vremea domniei lui Vlad Calugarul (1482-1495).  (Grigore Constantinescu "Corbi - Muscel", monografie etnoculturala, paginile 19 si 21, Pitesti, 2006). Toponimul Poduri indica asezarea localitatii pe o terasa a Raului Doamnei, forma de relief mai ridicata, asemanatoare unui pod. In trecut, satele Poduri, Stanesti si Paraiesti alcatuiau comuna Stanesti. Cu o remarcabila arhitectura traditionala musceleana, Caminul Cultural din Stanesti a fost construit intre anii 1934 si 1936. Prin stradania primarului Mihai Ungurenus, in anul 2006, localul caminului cultural a fost renovat, oferind in prezent conditii materiale calitativ superioare pentru desfasurarea activitatilor educative si artistice. Datorita bazei materiale nou create, in edificiul cultural din Stanesti s-a desfasurat, in bune conditii, la finele anului 2006, o faza zonala a Festivalului "Florile dalbe" - datini si obiceiuri de iarna (Craciun, Anul Nou si Boboteaza). Pe 10 decembrie 2006, grupurile uratorilor - colindatori din localitatile Albesti de Arges, Aninoasa, Corbi, Corbsori, Stanesti, Berevoesti, Gales - Bradulet, Musatesti, Nucsoara, Pietrosani, Poienita - Balilesti, Retevoiesti si Vladesti au adus pe scena frumusetea si valoarea colindelor stramosesti, a obiceiurilor si traditiilor autentice romanesti, a portului si dansului popular argesean. Incepand din anul 2006, sub coordonarea directa a Consiliului Judetean Arges, s-a infiintat, intr-o sala special amenajata a Caminului Cultural din Stanesti, un important Punct de informare turistica.