Satul Ciocanu, locul de poveste care păstrează autenticitatea satului românesc de odinioară
Satul Ciocanu se află în comuna Dâmbovicioara din județul Argeș și este unul dintre satele din țară aflate la cea mai mare altitudine, aproximativ 1200 de metri.
Întemeietorii legendari ai satului Ciocanu sunt Iosif Căciulă, Teche Poponeci și Bucur Stinghe, trei dezertori din oastea Austro-Ungariei care, pe la jumătatea secolului al XIX-lea, au cumpărat de la moșnenii rucăreni toate aceste pământuri. L-au botezat Ciocanu fiindcă satul are forma unui ciocan, cu vârful spre comuna Dâmbovicioara.
Locul este unul pitoresc, cu adevarat special, care păstrează autenticitatea satului de altădată, remarcându-se prin peisaje deosebite, pajiști și zone sălbatice.
Satul Ciocanu iși păstrează frumusețea indiferent de anotimp. Panorama spectaculoasă este completată de o combinație de culori extraordinare. Din anumite locuri ale satului se pot admira, în toată splendoarea lor, Masivul Bucegi, Masivul Piatra Craiului, dar și Munții Leaota.
Ceea ce a păstrat intact acest loc este faptul că satul Ciocanu nu a fost atins de marea colectivizare din timpul regimul comunist. Astfel că, după 1990, locuitorii satului Ciocanu erau printre puținii din România cu terenurile și proprietățile rămase intacte, așa cum le-au moștenit de dinaintea celui de Al Doilea Război Mondial.
Oamenii locului reușesc și astăzi să iși muncească terenurile, deși principala ocupație în zonă rămâne păstoritul și creșterea animalelor. De altfel, aproape în fiecare gospodărie se pot zări vaci sau oi.
Cei pasionați de bucătăria tradițională găsesc aici produse autentice. Pot fi savurate preparate tradiționale precum brânza în cosuleț de brad, cașcavalul afumat, dulceața de fructe de pădure sau siropul din conuri de brad.
Din punct de vedere istoric, satul Ciocanu are o însemnătate aparte. Înainte de Marea Unire din anul 1918, între Ciocanu și Șirnea a fost hotarul dintre Regat și Austo-Ungaria, făcând parte din Vama Giuvala, presărată cu pichete de grăniceri. Din timpuri străvechi, acest hotar natural, sub forma unei șei, despărțea triburile trace de agricultori de cele ale păstorilor. În anul 1377, șaua este amintită ca primul punct de vamă peste munți, sub numele de Ruffa Arbor.
De asemenea, luptele de la Ciocanu - Șirnea au fost unele dintre primele acțiuni desfășurate de Armata României pentru înfăptuirea Marii Uniri din anul 1918. De altfel, în această zonă a căzut la datorie primul militar român, locotenent-colonelul Gheorghe Poenaru-Bordea.
În preajma Vamei Giuvala, pe întinsul localităților Fundata, Șirnea, Ciocanu, Podu Dâmboviței există și asăzi tranșee, ziduri de apărare și cuiburi de mitralieră intacte din Primul Război Mondial.
Din punct de vedere geografic, din satul Ciocanu se ajunge, relativ usor, pe crestele zvelte și înalte ale Craii Carpaților. Acestia se întind pe latura de vest și nord-vest a culoarului Rucăr-Bran și, pe vreme bună, se pot face drumeții prin zona.
Așezare: Satul Ciocanu se află la marginea nord-estică a județului Argeș, la limita dintre regiunile istorice Muntenia și Transilvania, la poalele Munților Piatra Craiului, pe culoarul Rucăr-Bran (DN 73). Este străbătut de DJ 730 care leagă satul Ciocanu (Muntenia) de satul Șirnea (Transilvania).
(Sursa: locuridinromania.ro, odaiacupovesti.ro, wikipedia.org)