Călușul – patrimoniu cultural imaterial UNESCO

Folclorul coregrafic de pe meleagurile Argeșului și Muscelului și-a cucerit o îndreptățită faimă, fiind extrem de viu și diversificat de la o localitate la alta, repertoriul unor sate numărând zeci de jocuri.

Călușul formează o notă aparte, fiind considerat unul dintre cele mai rapide și spectaculoase dansuri din lume. Mișcările călușărești sunt adevărate bijuterii coregrafice pe care nu le mai întâlnim la alte dansuri populare, iar dificultatea acestui joc vine din faptul că totul este executat cu rapiditate, precizie și multă forță.

În Argeș, jocul a fost păstrat și dus mai departe, din generație în generație, de echipele de călușari din județ, precum cele de la Stolnici, Bârla, Hârsești. De-a lungul timpului, pe marile scene, la festivaluri din țară și din străinătate, călușarii din Argeș au impresionat, demonstrând virtuozitate și o tehnică excepțională în reprezentațiile lor. Tocmai de aceea, călușul a rămas în timp o mândrie și o perlă a folclorului național.

Vechimea imemorială, originalitatea și spectaculozitatea acestui dans au făcut ca, în anul 2005, ritualul Căluşului să fie proclamat de către UNESCO "Capodoperă a patrimoniului cultural imaterial al umanităţii".

În anul 2020, legendarul vătaf de la Stolnici, Petre Masală, cel mai vârstnic călușar din Argeș, a fost declarat TEZAUR UMAN VIU de Comisia Națională de Salvgardare a Patrimoniului Cultural Imaterial din cadrul Ministerului Culturii. Petre Masală a învățat călușul de la cetele care străbăteau satele de Rusalii. Este vătaf din 1955 și, cât trăiește, vrea să ducă tradiția mai departe.

Călușul pornește cu alai în fiecare primăvară pe ulițele satelor, fiind o importantă manifestare folclorică din cadrul obiceiurilor de Rusalii. Este primit cu bucurie de localnici, fiind considerat un dat, o moștenire, un vechi rit agrar de fertilitate.

Tradiția populară spune că jocurile călușarilor alungau Ielele, împiedicându-le să se aproprie de oameni, iar pentru a-i feri de boli, călușarii împărțeau sătenilor usturoi și pelin. Aceștia apărau comunitatea prin folosirea unor „arme" cu puteri magice, cum ar fi bâte sau chiar zgomotul pintenilor și zurgălăilor de la opinci.

 

Tradiţii şi obiceiuri speciale de Crăciun şi Anul Nou în județul Argeș 

 

"Veșnicia s-a născut la sat'' a spus Lucian Blaga. Aceasta afirmație este dovedită de tenacitatea cu care locuitorii din satele argeșene și-au păstrat peste veacuri tradiția strămoșească moștenită de la părinții și bunicii lor.
Colindul
Obiceiurile de iarnă se respectă în tot județul Argeș cu sfințenie. Cetele de colindători cutreieră ulițele satelor și gospodăriile țărănești, făcând tradiționalele urări.
Colindătorii se adună în cete bine rânduite. Fiecare grup își alege un conducător numit de obicei vătaf sau jude. Odată intrați în curtea casei, conducătorii își deapănă repertoriul înaintea membrilor casei adunaţi în prag. Farmecul  melodiilor și textelor poetice ale colindelor este inegalabil. Tinerei generații îi revine sacrul rol de a duce mai departe acest inegalabil tezaur popular. Aceasta se realizează și în cadrul  școlii, prin serbări și diferite activități prin care se pun în valoare diferite aspecte ale artei populare.
Pluguşorul
Urare tradițională la români în preajma Anului Nou, Plugușorul a păstrat scenariul ritualic al unei invocări magice cu substrat agrar. El e întotdeauna însoțit de strigături, pocnete de bici și sunete de clopoței, dar plugul adevărat, tras de boi, a fost înlocuit treptat de unul mai mic, mai ușor de purtat sau de buhaiul care imită mugetul boilor. Textul plugușorului și-a pierdut astăzi caracterul de incantație magică.

citeste mai mult