PREZENTAREA GENERALĂ A JUDEȚULUI ARGEȘ

Cadrul natural

Așezarea. Situat în partea central-sudică a României, pe cursul superior al râului Argeș, în regiunea Muntenia, județul Argeș este străjuit, la nord, de înălţimile munţilor Făgăraş, din Carpaţii Meridionali, care unesc Argeşul cu judeţele Sibiu şi Braşov. Crestele semeţe ale Masivului Leaota, dealurile din Podişul Getic şi o parte din Câmpia Română constituie puntea de est cu judeţul Dâmboviţa. Câmpia Găvanu-Burdea mărgineşte Argeșul, la sud şi sud-est, cu judeţele Teleorman  şi Olt, iar cumpăna de ape, dintre râurile Argeş şi Olt, îi conferă vecinătatea, spre vest, cu judeţele Vâlcea şi Olt.

Punctul nordic al județului este localizat în comuna Nucșoara, iar cel sudic în comuna Miroși. Pe direcția est-vest, în punctele extreme, se află comunele Dragoslavele și Ciomăgești.

Suprafața județului Argeș este de 6826,3 km2, reprezentând 2,9 % din     suprafața totală a țării, ocupând locul 10 ca mărime.

Populația. Potrivit Direcției Județene de Statistică Argeș, la data de 1 iulie 2020, populația județului Argeș era de 629 989 de locuitori.

Organizarea administrativă. Din punct de vedere administrativ, în județul Argeș există 102 unități administrativ – teritoriale. Astfel, județul Argeș cuprinde:

  • 3 municipii: Pitești (municipiu reședință de județ), Curtea de Argeș, Câmpulung

  • 4 orașe: Mioveni, Costești, Topoloveni, Ștefănești

  • 95 de comune și 576 de sate

Consiliul Județean Argeș coordonează activitatea celor 102 unități administrativ-teritoriale, între acestea existând rapoarte de colaborare și cooperare.

Relieful. Județul Argeș prezintă un relief variat, cuprinzând majoritatea formelor de relief: munți, dealuri, podișuri, câmpii, defileuri și chei. Este un relief care coboară în trepte distincte, asemenea unui imens amfiteatru, din înaltul munților, de la altitudinea de peste 2500 m, reprezentând crestele cele mai înalte ale Făgărașilor, spre dealurile subcarpatice, podișuri și câmpie, până la 160 m în Câmpia Română.

 

 

citeste mai mult

 

Evoluția istorică a comunității

  1. Atestat prin dovezi arheologice încă din timpul paleoliticului inferior, județul Argeș își definește latura istorică în perioada formării statelor feudale, aici fiind întemeiate primele capitale ale Țării Românești, la Curtea de Argeș și Câmpulung.

    Actualul județ Argeș cuprinde județul istoric Argeș - atestat documentar la 1423 și județul Mușcel - atestat documentar mai târziu, în 1536. De-a  lungul  secolelor,  evoluţia  generală  a  zonei  Argeş-Muscel  a  fost  apropiată  ca  sens demografic, economic, social,  cultural,  religios.  Cele  două  entităţi sunt definite  medieval  şi redimensionate prin legislaţia din 1864, elaborată pe timpul lui Alexandru Ioan Cuza, având ţinuturi, plase, comune urbane sau rurale, sate. S-au făcut numeroase reorganizări teritoriale de-a lungul timpului, însă Argeşul şi Muscelul au rămas unite, situaţie care se menţine inclusiv astăzi. După 1 ianuarie 2007, județul Argeș face parte, ca sens european,  din regiunea Sud - Muntenia, având sediul la Călăraşi.

    Atestarea documentară a localităților județului Argeș poate fi urmărită înapoi în timp până în secolul al XIV – lea. Prima localitate atestată documentar în spațiul județului Muscel este Câmpulung. Numele orașului, în versiunea latină Longo Campo, este dăltuit în piatră pe lespedea funerară de la 1300 a comitetului Laurencius, aflată și astăzi în biserica Bărăției câmpulungene. Următoarea localitate atestată documentar este Curtea de Argeș, cea dintâi reședință a primilor Basarabi. Dintre așezările rurale de pe teritoriul județului Argeș, cea mai veche atestare documentară o are satul Bădești (comuna Pietroșani), la 1351 – 1352. Într-un document emis la 20 mai 1388 de cancelaria lui Mircea cel Bătrân (1388 - 1418), apar pentru prima oară menționate trei localități argeșene – Pitești, Călinești și Cotmeana.

citeste mai mult

 

Turism

Județul Argeș, loc al descoperirii perpetue a spiritualității românești, reprezintă o străveche și puternică vatră de istorie, cultură și civilizație românească, un minunat colț de vatră strămoșească. O călătorie pe plaiurile argeșene oferă turistului român și străin posibilitatea de a străbate drumuri emblematice pentru țara noastră. Splendoarea crestelor munților Făgăraș, cu vârfurile Moldoveanu și Negoiu, Barajul Vidraru, Transfăgărăşan, zona Rucăr-Dâmbovicioara, Peștera Dâmbovicioara, văile Argeşului, Dâmboviţei, Vâlsanului și Topologului sunt doar câteva dintre atracțiile tursitice unice în țară.

citeste mai mult