Prezentare Malureni
Comuna Mălureni este situată în nord-vestul judeţului Argeş, la 30 de km de municipiul Piteşti şi se întinde pe o suprafaţă de 108 km2.
Poziţia matematică a comunei este dată de paralela 45 grade 04 minute latitudine nordică şi de meridianul 24 grade 26 minute longitudine estică.
La nord, comuna se învecinează cu satul Stroeşti, la vest comuna Muşăteşti, la est cu localităţile Pietroşani şi Coşeşti. Cumpăna de ape dintre afluenţii Vâlsanului şi ai Râului Doamnei desparte comuna Mălureni de Valea Doamnei.
La sud, comuna are ca vecini comunele Budeasa şi Miceşti, limita urmând contactul dintre dealurile Argeşului şi cele ale Piemonturilor Gândeşti şi Cotmeana.
La sud-est, Mălurenii se învecinează cu localităţile Merişani şi Băiculeşti, limita desfăşurându-se pe cumpăna principală dintre afluenţii Vâlsanului şi ai Argeşului (Dealurile Argeşului). La nord-est se află oraşul Curtea de Argeş.
Din punct de vedere fizico-georgrafic, relieful comunei Mălureni se încadrează unităţii dealurilor sau Gruiurilor Argeşului, subunitate a fremontului Getic. Aceste dealuri ce se întind de o parte şi de alta a Văii Vâlsanului în direcţia nord-sud se prezintă sub forma unor asociaţii de culmi înguste, puternic fragmentate, ale căror înălţimi descresc către sud.
Hidrografic, comuna se găseşte pe cursul inferior al Vâlsanului, afluent pe stânga al Argeşului, valea acestuia relevând un culoar larg pe direcţia meridianului.
Prima atestare documentară, de care avem ştiinţă, a unuia dintre satele comunei, Mălureni, este emisă din Târgovişte la 15 aprilie 1456 (6964) de către :Io Vladislav voevod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul lui Dan, jnarele voevod.
Dă domnia mea această poruncă...boierului domniei mele, jupan Mogoş cu fiii lui şi cu fiicele lui, câţi fii sau fiice îi va da dumnezeu, ca să-i fie satele anume: Corbii toţi, pe Argeş în jos şi Corbii de piatră toţi şi ocina de la Miceşti şi cu vaduri de moară şi jumătate dinMălureni pentru că sunt vechi şi drepte ocine, dedine ale lui Mogoş.
De aceia, i-am dat şi domnia mea, ca să-i fie de ocină şi de ohabă şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
Să reţinem că Vladislav voievod întăreşte stăpânirea de către Mogoş a ocinelor menţionate, ceea ce înseamnă că erau moştenite de Mogoş, întemeierea acestor sate ( Corbii de pe Argeş în Jos, Corbii de piatră, Mălureni şi Miceşti) fiind plasată cu multă vreme înainte.
După cutuma acelor timpuri, domnitorul aduce în sprijinul actului său mărturia a 14 mari boieri ai Ţării Româneşti: jupan Dragomir, jupan Stanciul vornic, jupan Mihail logofăt, jupan Stan al lui Negre, jupan Coica al lui Utmeş, Jupan Cazan al lui Sahac, jupan Cazan Creţul, Dimitrie şi Stoian spătar, Pahulea vistier, Balea paharnic, Cârstea stolnic, Manea comis, Radul stratornic.
fără îndoială ca „actul de naştere" al satului Mălureni, din* 15 aprilie 1456 ( 6964) este devansat cu 1-2 secole de naşterea lui propriu-zisă. Să mai amintim că la 15 aprilie 2006 satul Mălureni împlineşte 550 de ani de la prima atestare documentara.