Geologia

Din punct vedere geologic, Câmpia Găvanu – Burdea face parte din marea unitate de vorlant denumită Platforma Moesică, care se extinde puţin spre nord pe flancul extern, epiplatformic, al avanfosei carpatice. 

Formaţiunile de cuvertură aparţin următoarelor 4 cicluri de sedimentare, dintre care doar ultimul, Tortorian – Cuaternar, prezintă importanţă pentru proiectarea şi executarea anumitor obiective în cuprinsul perimetrului comunei. 

Din cadrul acestui ciclu vom prezenta formaţiunile geologice postmiocene, începând cu cele ale Pliocenului. 
• Meotianul este reprezentat prin depozite de argile şi marne a căror grosime variază între 20 m în sudul regiunii şi 300 m în nord;

• Pontianul este constituit din marne şi marne nisipoase a căror grosime de la sud la nord este cuprinsă între 10 – 250 m;

• Dacianul este alcătuit predominant din nisipuri şi gresii cu intercalaţii nisipoase. Grosimea depozitelor daciene este de 60 – 500 m, crescând de la sud la nord;

• Romanianul este reprezentat printr-o alternanţă de argile, argile nisipoase şi nisipuri, având o grosime de 60 m în sud şi de peste 500 m în nord;

• Pleistocenul inferior cuprinde cei doi termeni a săi: Villafranchianul şi Saint – Prestianul. Villafranchianul este argilos – nisipos, caracteristic Stratelor de Cândeşti. Saint – Prestianului îi aparţin Stratele de Frăteşti, cara apar la zi pe văile mai adânci ce fragmentează Câmpia Găvanu – Burdea;

• Pleistocenul mediu este reprezentat prin argile, nisipuri şi pietrişuri din subsolul Câmpului Găvanu – Burdea, având o grosime de 15 – 80 m;

• Pleistocenul superior este constituit din depozite loessoide, aparţănând câmpului de vest de Teleorman, apărând la zi pe o suprafaţă restrânsă din extremitatea sud – vestică a perimetrului. Acestea sunt alcătuite din prafuri nisipoase cafeniu – uscate sau gălbui, cu concreţiuni calcaroase şi manganoase şi cu rare elemente de nisip grosier şi pietriş mărunt. Grosimea acestor depozite este de 5 – 12 m şi au fost raportate nivelului mediu al Pleistocenului superior. Apar la zi pe o suprafaţă restrânsă şi în cuprinsul teritoriului comunei Recea, în extremitatea sud – vestică a perimetrului;

• Holocenul inferior este reprezentat prin pietrişurile terasei joase, având o grosime de 2 – 4 m. 
Holocenul superior este constituit din depozitele din depozitele leossoide care acoperă terasa joasă şi din aluviunile grosiere ale luncilor. 

Depozitele leossoide ale terasei joase au un caracter nisipos – argilos, având o grosime de 2 – 6 m. Aluviunile grosiere ale luncilor sunt alcătuite din nisipuri, pietrişuri şi bolovănişuri şi au o grosime ce variază între 2 şi 8 m. Peste aluviunile grosiere ale luncii se aşterne un material prăfos – argilos – nisipos, de culoare cenuşiu roşiatică, uneori cu caracter leossoid, având o grosime de 1 – 5 m.