Date demografice si statistice

Comuna Poienarii de Muscel este alcatuita din satele: Grosani, Poienari, Jugur, Valea Indarat, Valea Itului si Serbanesti, situate fata de resedinta comunei la o distanta cuprinsa intre 2 km satul Grosani si 5 km satul Valea Itului.

Semnificatia toponimului Poienari, sub aspect semantic nu este abordat de nici o lucrare de specialitate. Exista pareri ca ar deriva de la numele unei familii de romani din tara Fagarasului, 

Poienaru, care impreuna cu alte familii: Brebene, Arsene, Parsan, Florea, Serban, Oncioiu, au plecat din acest tinut in frunte cu boierul roman Negru-Voda ca sa scape de persecutiile regalitatii maghiare si s-au asezat in aceste tinuturi de astazi.

Pentru prima oara existenta satului Poinarii de Muscel este atestat intr-un document din anul 1609, in actul de judecata. Satul Jugureste cel mai vechi atestat documentar, il intalnim in actul din 5 august 1452 prin care Vladislav al II-lea il intalneste. Denumirea satului Jugur vine de la jug, unii locuitori se pricepeau sa faca jug, un fel de ham din lemn pentru caruta trasa de boi.

Evolutia elementului demografic local cunoaste noi valente, cadrul geografic fiind pus mai mult in valoare cu ajutorul uneltelor de bronz si fier, si in special, in epoca romana, cand populatia si activitatile economice sunt atestate documentar.

Persistenta locuitorilor pe aceste meleaguri continua si in perioada intunecata a migratiei, cand bazinele depresionare existente se constituie ca adevarate cetati naturale unde populatia se ocupa cu cresterea animalelor si cultivarea pamantului, semnificative fiind pasunile, livezile si fanetele naturale. 

Feudalismul dezvoltat antreneaza populatia din zona la inceputul secolului al XIV-lea, ingloband regiunea fondului geografic, unde sub conducerea primilor Basarabi, se constituie statul feudal Tara Romaneasca, de evolutia istorica ulterioara a caruia a depins evolutia factorului demografic si economic, zona fiind incadrata prin pozitia ei in lungul drumului ce leaga Cumpulungul de Brasov, arie de influenta directa a curtii domnesti Campulung, capitala Tarii Romanesti.

Este semnificativa afirmatia lui Nicolae Iorga care in "Istoria Romanilor" volumul I din anul 1936 arata ca: "Voievozii de pe Arges gasesc in sesul cucerit pe indelete dinspre miazanoapte, sate cu populatie de agricultori si cu siliste si tarine si chiar cu numar asa de mare incat ei nu putura darui pamanturi, totul fiind acum ocupat si stapanit".

Statutul juridic al locuitorilor a evoluat in functie de conditiile social-istorice. Daca la inceput toate satele comunei au fost libere, obstea sateasca constituie forma principala de organizare sociala, treptata, insa fie prin uzurpare si silnicii, fie prin schimburi si vanzari, ele devin proprietatea unor boieri locali sau straini sau proprietati manastiresti, situatie in care se gaseste legea de secularizare a averilor manastiresti de la 1863 de domnitorul Alexandru Ioan Cuza.

Asprimea statutului de clacas, ca si abuzurile arendadsilor, au facut ca situatia locuitorilor sa fie destul de grea, mai ales dupa aplicarea Regulamentului Organic.
   
Statutul juridic al locuitorilor din comuna Poienarii de Muscel s-a schimbat dupa secularizarea averilor manastiresti de catre Alexandru Ioan Cuza cand au devenit liberi.