Vegetatia si fauna

Vegetatia speciflca comunei Musatesti o formeaza fagetele de dealuri, care se intind in lungul interfluviilor, alaturi de care se afla si gorunetele, comuna incadrandu-se asa cum arata Eugen Nedelcu (1974) in domeniul de interferenta a fagetelor si gorunetelor", adica in etajul floristic nemoral.
Cele mai compacte si mai intinse paduri se intalnesc pe interfluviile ce marginesc comuna spre est si vest.
O nota specifica a vegetatiei comunei Musatesti o dau inversiunile de vegetatie, concretizate in faptul ca versantii interfluviilor si zonele umbrite, in special in dosurile de vale sunt acoperite cu fagete, iar podurile interfluviilor si pantele insorite sunt acoperite de stejarete, reprezentate prin gorun, care formeaza paduri compacte ca in Dealurile Dragusesti, Dealul Rizoaia, fie padure de gorun in amestec cu alte specii de foioase sub forma „sleaurilor de deal" specifice Dealului Satului.
Printre speciile care compun padurea de gorun in amestec se remarca: carpenul, ulmul, frasinul, specii de tei.
Printre arbustii care imbraca padurea de gorunete se remarca: paducelul, sangerul, cornul si alunul.
Primavara, inainte de infrunzirea arborilor, stratul ierbaceu este presarat cu multimea multicolora a plantelor de primavara: ghiocei, brebenei, viorele, untisor sj alte multe specii.
Dupa ce coroanele arborilor se implinesc cu frunze, flora stratului ierbaceu se reduce, remarcandu-se dintre graminee: margica, paiusul de padure, aliorul.
Fagetele ocupa suprafete mai mari sub forma de paduri compacte pe interfluviul dintre Valsan si Valea Doamnei, precum si pe Valea Roboaia si Valea lui Mas si sunt reprezentate prin fa, alaturi de care, in unele locuri se mai gasesc: paltinul de munte, frasinul, ciresul, carpenul.
Dintre arbustii raspanditi sub fagete se remarca: cununita, murul, paducelul, lemnul cainesc.
Foarte raspandit in comuna Musatesti este salcamul, in special pe Valea Robaaia, Dealul Satului si pe versantii cu procese de panta active, unde au fost plantati in scop de protectie, constituind o puternica baza melifera.
In lunca Valsanului sunt raspandite sentele moi: aninul negru, rachita alba, salcia frageda, salcia capreasca, rachita rosie.
Pasunile si fanetele naturale prezente pe interfluviul dintre Valsan si Valea Argesului in suprafete mult mai mari decat pe interfluviul dintre Valsan si Valea Doamnei, cuprinde o bogata flora ierbacee a carei mare diversitate ii asigura o ridicata valoare nutritiva.

Fauna
Elementele cadrului natural sunt intregite de numeroase specii de animale de padure, dintre care cel mai reprezentant este caprioara, element faunistic si vanatoresc, a carui zona optima de trai se intinde pana la aproximativ 700 - 800 m altitudine. Accidental, in nordul comunei, este prezent si cerbul, alaturi de care este prezent, tot accidental si ursul.
Se mai remarca iepurele, prezent in intreaga zona care constituie vanatul cel mai important sub raport economic si vanatoresc - sportiv.
Dintre carnivore, se remarca vulpile si lupii si, destul de rar, rasul si pisica salbatica.
Din fauna marunta amintim veverita, dihorul, nevastuica.
In padurile de gorunet si chiar in cele de amestec este prezent mistretul, al carui numar a crescut in mod simtitor si care, in turme, provoaca serioase pagube culturilor agricole, in special la nivelul satelor Stroesti sj Costesti-Valsan.
Ca un element faunistic, speific Valsanului si, in consecinta, si comunei Musatesti este „aspretele", reprezentant endemic in fauna ihtiologica, alaturi de care, in apele Valsanului se mai gasesc mreana, cleanul.
Varietatea speciilor faunistice, ca si numarul relativ de mare al reprezentantilor pe specii, justifica pe deplin concluzia cadrului natural prielnic.

(Informatii preluate din Strategia de dezvoltare locala a comunei Musatesti 2008 - 2013)