Prezentare Lunca Corbului
ASPECTE ADMINISTRATIVE
Comuna LUNCA CORBULUI este constituită din 9 sate : Lunca Corbului (reşedinţă) , Bumbuieni , Catane , Cieşti , Lăngeşti, Mîrghia de Sus , Mîrghia de Jos , Pădureţi şi Silişteni .
Aceste sate se află la următoarele distanţe faţă de cel de reşedinţă : Bumbuieni-7Km , Catane 5Km , Cieşti-7Km, Lăngeşti-1Km , Mîrghia de Jos-6Km, Mîrghia de Sus-7Km, Pădureţi-6Km , silişteni-3Km.
ASEZARE GEOGRAFICA SI RELIEF
Comuna Lunca Corbului este situată în partea de Sud-vest a Judeţului Argeş la o distanţă de 25 km faţă de Municipiul Piteşti reşedinţa judeţului şi la 15 Km de Oraşul Costeşti având o suprafaţă administrativă de 10.358 ha
Se învecinează cu comunele Săpata , la nord şi respectiv Albota , la Nord-est şi Est Oraşul Costeşti , la Sud-est Oraşul Costeşti , la Sud Comuna Stolnici şi la Vest şi Nord-vest judeţul Olt .
Din punct de vedere geomorfologic , teritoriul comunei Lunca Corbului se situează în zona de trecere de la Platforma Cotmeana la Câmpia Română , pe cursul mediu al râului Cotmeana , care este o subunitate a mari unităţi naturale Podişul Getic şi străbate de la nord la sud ultimele înălţimi alungite spre sud ale Piemontului Cotmenei (Dl. Rogozei , 296 m şi Dl. Pădurea Grozasca , 289m , primul la vest iar al doilea la est) , pentru a se scurge apoi pe o vale largă , terasată pe flancuri şi foarte meandrată , prin zona de delimitare a Câmpiei Piteştilor , întinsă spre est , cu Câmpia Vedei de Mijloc , de la vest .
CARACTERISTICI CLIMATICE
Din punct de vedere climatic , comuna Lunca Corbului se încadrează în zona temperat continentală , caracterizând-se printr-un regim termic modest faţă de câmpie cu precipitaţii medii anuale de peste 700mm.
Din datele pe care le deţinem nu reiese că la nivelul comunei Lunca Corbului dea lungul timpului să fi avut loc fenomene meteorologice extreme – furtuni deosebite de puternice sau tornade .
RETEA HIDROGRAFICA
Din punct de vedere hidrografic teritoriul comunei Lunca Corbului face parte din bazinele râurilor Vedea şi Argeş , arterele hidrografice principale fiind râul Cotmeana şi pârâul Mîrghia cu afluenţi săi şi valea Trâşcov .
POPULATIA
Populaţia cu domiciliul stabil în Lunca Corbului este după ultimul recensământ efectuat la nivelul naţional în anul 2002 de 3281 locuitori la care se adaugă încă 213 persoane care locuiesc pe raza comunei dar nu şi-au schimbat domiciliul cu toate că nu mai au proprietăţi în alte localităţi
Comparativ cu anul 1997 când populaţia comunei Lunca Corbului cu domiciliul stabil era de 3390 locuitori, se constată că la ultimul recensământ aceasta a scăzut cu 109 persoane , procesul de diminuare numerică fiind continuu în această perioadă .
CAILE DE TRANSPORT
Comuna Lunca Corbului este situată în partea de S-V a Judeţului Argeş la intersecţia a trei căi de comunicaţie important: DN65( Craiova-Slatina – Piteşti) , DJ679 (Păduroiu – Lunca Corbului – Bârla ) şi DJ703B (Morăreşti – Vedea – Costeşti – Căteasca – Leordeni ) .
Comuna Lunca Corbului are în componenţă 9 sate accesul la ele făcându-se după cum urmează:
Satul de reşedinţă Lunca Corbului se dezvoltă de-a lungul şi la intersecţiile a trei drumuri importante care străbat comuna : DN 65( Craiova-Slatina – Piteşti) , DJ 679 ( Păduroiu – Bârla ) şi DC 153 (Dn65 Lunca Corbului – Mîrţeşti DJ679)
Satele Pădureţi Catane şi Cieşti se dezvoltă de-a lungul drumului judeţean 679 în satul Pădureţi drumul judeţean 679, face joncţiunea cu drumul judeţean 703B spre Leordeni . Acestea leagă satele Pădureţi , Mîrghia de Jos şi Mîrghia de Sus .
Satele Lăngeşti , Silişteni şi Bumbuieni sunt străbătute de la nord la sud de drumul comunal 152 (DN 65 Lăngeşti - Silişteni - Bumbuieni –DN65)
Satele Mîrghia de Jos şi Mîrghia de Sus se dezvoltă de-a lungul drumului judeţean 703B ( Vedea - Costeşti) care străbat comuna de la vest la est şi intersectează pe teritoriul comunei DN65şi DJ679
La sud de satul Cieşti de desprinde din DJ 679 drumul comunal DC 142( Dj679 Cieşti – Stolnici – Martalogi – DJ679)
Distanţa dintre satul de reşedinţă Lunca Corbului şi celelalte sate componente Bumbuieni 7KM , Catane 5km , Cieşti 7km, Lăngeşti 1km , Pădureţi 3km , Silişteni 5km.
Lungimea totală a drumurilor ce traversează comuna Lunca Corbului este de 106km din care pietruite au o lungime totală de 50km , iar asfaltate sunt drumul naţional 65 DJ 679, Dj703B parţial , în lungime de 25Km .
INFRASTRUCTURI LOCALE
În ceea ce priveşte cultura , comuna Lunca Corbului dispune de o bibliotecă comunală care deţine mai mult de 11.000 volume de cărţi , aflată în satul de reşedinţă . De asemenea există 6 unităţi şcolare în care îşi desfăşoară activitatea un număr de peste 200 elevi şi 27 cadre didactice , repartizare în satele Lunca Corbului , Silişteni , Lăngeşti , Pădureţi , Cieşti şi Mârghea de Sus .
În ceea ce priveşte ocrotirea sănătăţii la nivelul comunei funcţionează un dispensar uman în satul de reşedinţă unde îşi desfăşoară activitatea 2 medici de familie cu 2 asistenţi , un medic stomatolog , două puncte sanitare în satele Mîrghia de Sus şi Catane unde se deplasează medici de familie , o farmacie amplasată în satul de reşedinţă cu 2 farmacişti
Alte unităţi de interes public existenta la nivelul comunei Lunca Corbului ar mai fi un dispensar veterinar unde îşi desfăşoară activitatea un medic veterinar împreună cu doi tehnicieni , un serviciu de poştă , un serviciu de telefoane fixă , şi serviciile private de telefonie mobilă .
În domeniul reţelelor de unităţi comuna Lunca Corbului este dotată cu reţele de alimentare cu apă în lungime de 3,50km lucrare începută în satul de reşedinţă dar nefinisată din lipsă de fonduri .
Toate satele componente ale comunei sunt racordate la reţeaua de distribuţie a energiei electrice .
În domeniul telecomunicaţiilor există o centrală telefonică digitală la care sunt racordate toate satele componente iar pentru telefonia mobilă sunt amplasate antene în reţeaua Vodafone , Orange , Cosmote .
Până la această dată nu există un sistem centralizat de canalizare , apele uzate menajere sunt evacuate în albiile râurilor pe terenurile agricole şi pun în pericol de poluare pânza freatică din care sunt alimentate puţurile ţărăneşti .