Comuna Leordeni este formata din 14 sate: Leordeni, Baloteasca, Baila, Batau, Budisteni, Ciolcesti, Ciulnita, Carciumaresti, Cotu Malului, Glambocata, Glambocata- Deal, Glodu, Moara Mocanului, Schitu Golesti.
Toponomia localitatilor componente:
Baloteasca. Aflat pe malul stâng al Argeşului, toponimul s-a format pe baza patronimului „Balotă". Atestat în 1437 sub numele de Baloteşti, i se mai spunea şi Morile Noi, dar şi Găitănari.
Băila, toponim format pe baza patronimului „Băila", purta şi numele de Pietroasa.
Bântău, toponim explicat prin regionalismul „bânt", formă depreciată din „bent" (scobitură de apă, scochină, râpă). În accepţia locuitorilor, numele ar însemna „loc ascuns".
Budişteni. Derivat din apelativul „budă" = pădure, loc împădurit.
Ciolceşti, toponim format din eponimul „Ciolcă" (om greoi) plus sufixul colectiv - „eşti".
Ciulniţa, toponim ce are la origine forma sincopată a apelativului diminutival „ciulniţă".
Cârciumăreşti, toponim atestând apariţia şi dezvoltarea aşezării în jurul unei cârciumi.
Cotu Malului. Aşezare nouă, după 1900, toponimul relevă dispunerea aşezării în raport cu o formă dominantă a reliefului.
Glâmbocata, toponim derivând din forma locului pe care s-a constituit aşezarea, format pe baza slavului „globoku" - „adânc".
Glodu, toponim ce arată natura terenului, noroios, pe care s-a constituit aşezarea.
Leordeni, toponim format din apelativul „leurda" (plantă cu flori albe şi cu miros de usturoi) plus sufixul „eni".
Moara Mocanului, cunoscut înainte sub numele de Prundu-Leordeni. Toponim compus din apelativul „moară" plus determinativul Mocanului, ce desemnează cioban din regiunea muntoasă.
Schitu Scoiceşti, toponim atestând constituirea satului în apropierea unui locaş monahal, schitul lui Stanciul logofăt, unde s-au aşezat neamurile lui Scoică