Gospodaria Agricola Colectiva (C.A.P.)
Gospodaria Agricola Colectiva (C.A.P.) din Glambocata
Începând din anul 1959, mai multe familii din Glâmbocata-Vale au cerut să fie înscrise în cooperativa agricolă, ajungând la numărul 158; din satul Cotu Malului, 48 de familii au solicitat acelaşi lucru.
În octombrie 1961, G.A.C. din Glâmbocata a luat fiinţă, însă trebuie să precizăm că multe familii erau în vârstă, iar 29 de persoane au fost declarate inapte de muncă.
Darea de seamă statistică privind activitatea pe anul 1964 cuprinde mai multe date: gospodăria cuprindea 680 de familii, cu o suprafaţă de 781 de ha suprafaţă agricolă, dintre care 598 ha teren arabil; cu cele 10 familii de noi căsătoriţi până la 31 decembrie s-a ajuns la 690 de familii. Erau 74 de colectivişti apţi de muncă, ceea ce înseamnă că se înscriseseră doar oameni în vârstă.
Producţia totală la 100 ha teren: 109 t de cereale, dintre care 42 ha de grâu şi secară; 48,6 t de porumb; 896 l de lapte; venituri băneşti 120.000 de lei.
Producţia marfă: 655 t de cereale, 49.777 l lapte de vacă.
Inventar: 40 de pluguri, 32 de prăşitori, o maşină de stropit pomi, două vermorele, şase butoaie de 66 hl, două tocători de nutreţ, dintre care una mecanică, 60 de care şi căruţe, un motor de 35HP, o basculă cu pod, un cântar-basculă .
În anul 1965 situaţia cooperativei agricole era aceasta:
| | Loturi particulare ale membrilor C.A.P. | |
| Total teren | 775 ha | 310 ha |
| Teren agricol | 758 ha | 241 ha |
| Teren arabil | 543 ha | 92 ha |
| Păşuni naturale | 86 ha | - |
| Vii | 20 ha | 28 ha |
| Livezi de pomi | 109 ha | 121 ha |
| Alte terenuri | 17 ha | 69 ha |
Cooperatori apţi de muncă 74; producţia marfă: 702 t de cereale, din care 234 cu grâu şi secară; 446 ha cu fasole, 126.113 l lapte de vacă, 16.996 kg de carne.
Personalul de conducere, administraţie şi de serviciu al gospodăriei la această dată era următorul: un preşedinte, un contabil-şef, doi contabili, un casier, un magaziner, un personal de serviciu, trei brigadieri, un brigadier zootehnist, un responsabil cu activităţi anexe şi prestări de servicii; două cadre cu studii superioare agricole.
În anul 1965, adunarea generală a cooperatorilor a stabilit să obţină 1.500 kg/ha pe suprafaţa de 160 ha grâu de toamnă şi câte 1.000 kg pe fiecare ha din cele însămânţate cu secară; porumb se însămânţase pe 230 ha.
S-au făcut propuneri pentru anul 1966 în felul următor
| Suprafaţa de însămânţat, ha | Producţie, kg/ha | |
| 170 | Grâu | 1.600 |
| 10 | Secară-boabe | 1.000 |
| 10 Secară-masă verde | 10.000 |
|
| 230 | Porumb-boabe | 1.400 |
| 20 | Orz | 1.500 |
| 5 | Cartofi | 10.000 |
| 20 | Legume şi zarzavaturi | 12.000 |
| 10 | Ovăz-boabe | 6.000 |
| 15 | Tutun | - |
| 102 | Lucernă, trifoi, borceag, ovăz şi furaje | 3.000 |
Ca animale, prognozau să aibă 208 bovine, din care 80 de vaci cu lapte şi cinci scroafe matcă .
Planul de producţie pe anul 1965 a fost alcătuit pentru C.A.P., dar şi pentru loturile aflate în folosinţă la membrii cooperatori:
| Teren, ha | C.A.P. | Membri C.A.P. | Total |
| Arabil | 582 | 109 | 691 |
| Păşuni naturale | 95 | - | 95 |
| Vii | 35 | 36 | 71 |
| Vii pe rod | 14 | - | 14 |
| Vii neintrate pe rod | 16 | - | 16 |
| Livezi | 157 | 112 | 269 |
| Livezi pe rod | 127 | - | 127 |
| Livezi neintrate pe rod | 30 | - | 30 |
| Total teren agricol | 869 | 257 | 1.126 |
| Păduri | 3 | - | 3 |
| Ape | 7 | - | 7 |
| Alte terenuri | 14 | 67 | 81 |
| Din care drumuri | 14 | - | 14 |
| Suprafaţa totală | 893 | 324 | 1.217 |
Gospodăria Agricolă Colectivă (C.A.P.) din Budişteni.
Din documentele cercetate, rezultă că în această comună, în anii 1959-1960, erau 155 de cereri ale localnicilor pentru a se înscrie în gospodăria agricolă colectivă. Ca şi la celelalte comune, cei mai săraci, precum şi cei nevoiţi din diferite motive, au fost primii care s-au înscris.
Oricum, în luna octombrie 1961, gospodăria agricolă a luat fiinţă, însă numai o parte din populaţie se înscrisese în gospodărie. Cei ce întârziau să ia hotărârea au fost „ajutaţi" prin decizia „de sus" a partidului şi statului, în 1962, când au decretat colectivizarea încheiată.
Zestrea G.A.C. din Budişteni a sporit şi printr-o donaţie pe care i-a făcut-o sfatul popular comunal, la 22 octombrie 1963, în mod „gratuit fără termen în folosinţă", care a constat din: 1. Un trup de păşune comunală în suprafaţă de 50 ha, aflat în hotarul satului Glodu, „punctul Pădurea Statului", care a servit ca izlaz pentru satul Glâmbocel; 2. Un trup de 50 ha de păşune, folosit de satele Schitu Budişteni şi Budişteni; 3. Un trup de 25 ha, în punctul „Băila", folosit de satul Băila.
I-a mai donat un vier de rasa „York", trei berbeci de rasă ţigaie, cinci berbeci de rasă ţurcană, precum şi patru pluguri reversibile.
De asemenea, i-a dat în folosinţă până la 31 decembrie 1964 clădirile celor două staţiuni de montă din Glâmbocel şi Budişteni.
Pe căi ocolitoare, C.A.P. a intrat în posesia unui camion cu remorcă, fără să plătească un leu. Sfatul Popular al Regiunii Argeş face cunoscut Sfatului Popular al Comunei Budişteni că i-a repartizat un camion cu remorcă pe care l-a primit, la 1 iulie 1966, de la Ministerul Transporturilor Auto, Navale şi Aeriene. Preşedintele sfatului comunal pune rezoluţia: „Tovarăşul contabil va face formele de înregistrare şi predare către C.A.P.". La 10 iulie se încheie procesul-verbal între Ioan D. Roşu, preşedintele sfatului din Budişteni, şi Nicolae Anghelache, preşedintele C.A.P. din Budişteni, pentru predarea-primirea camionului cu remorcă .
La constituire, C.A.P. avea 1.004 familii înscrise, o suprafaţă de 902 ha, dintre care 296 ha teren arabil; unitatea era deservită de Staţiunea de Maşini şi Tractoare (S.M.T.) din comuna Teiu, raionul Costeşti, regiunea Argeş.
La 31 decembrie 1964, C.A.P. avea 1.023 de familii înscrise, cu 1.399 ha de teren, dintre care 1.209 ha suprafaţă agricolă, 539 ha suprafaţă arabilă, 171 ha păşuni naturale, 139 ha cu vii, dintre care 93 ha pe rod, 40 ha vii părăginite, 6 ha cu vii tinere, 360 ha cu livezi, dintre care 220 ha pe rod, 140 ha livezi tinere, 75 ha pădure, 115 ha alte terenuri, dintre care 90 ha curţi şi clădiri.
Poseda construcţii şi diferite instalaţi: o magazie de cereale de cinci vagoane, două magazii pentru alte scopuri, de 10 vagoane, o clădire pentru ateliere de 60 m2, 25 de rame pentru răsadniţe de 37 m2, o casă pentru administraţie, o locuinţă pentru specialişti de 100 m2, două grajduri pentru 140 de capete de bovine, un saivan pentru 500 de capete de ovine, un club şi un televizor.
Ca unelte de lucru erau înregistrate: şase vermorele, 10 butoaie de 175 hl, două tocătoare de nutreţ, 38 de care şi căruţe, un cântar basculă. Tot la 31 decembrie 1964, gospodăria colectivă avea 23 de bovine şi 129 de ovine; făcându-se mai multe investiţii, s-a ajuns ca în primăvara anului 1966 să aibă 119 bovine, 909 ovine, 59 de cabaline şi două porcine .
Regretăm că, din dosarele care ne-au fost puse la dispoziţie, alte date importante nu au putut fi reţinute.
Acelaşi lucru s-a întâmplat, ba chiar mai rău, cu documentele C.A.P. din Ciulniţa. Ştim că această gospodărie agricolă colectivă s-a numit „23 August", iar comitetul de iniţiativă pentru crearea ei s-a înfiinţat la 2 august 1950, an în care s-a înfiinţat şi gospodăria colectivă, în urma semnăturilor a 40 de ţărani. Se păstrează un număr de 200 de cereri de înscriere în gospodăria colectivă. De asemenea, se păstrează cererile a 103 locuitori din Bântău şi Ciolceşti . Avem credinţa că documentele cooperativelor agricole de producţie (C.A.P.), care au existat pe raza comunei Leordeni şi astăzi se află în păstrarea primăriei, vor ajunge acolo unde trebuie, adică la Arhivele Naţionale - Direcţia Judeţului Argeş. De asemenea, avem speranţa că se vor găsi cercetători care să studieze documentele create de aceste unităţi economice, ca şi de Întreprinderea Agricolă de Stat (I.A.S.) din Leordeni şi nu numai din această localitate, pentru a da tiparului o lucrare amplă, cu caracter istoric, nu propagandistic.
Întreprinderea Agricolă de Stat (I. A. S.) din Leordeni
.
Schimbarea regimului politic după anul 1947, prin venirea comuniştilor la putere, a dus la înfiinţarea în comună, la 5 martie 1949, a unei gospodării agricole de stat (G.A.S.), pe proprietatea boierilor de aici. În anul 1967 G.A.S. şi-a schimbat denumirea în întreprindere agricolă de stat (I.A.S.), care îndruma activitatea celor şapte ferme existente pe raza comunelor Leordeni, Răteşti, Bogaţi şi Valea Mare.
Câteva date comparative, privind anii 1949 şi 1968, ne permit să evaluăm dezvoltarea acestei unităţi economice din Leordeni. Dacă în 1949 erau angajaţi 310 muncitori, la finele anului 1968 cifra s-a ridicat la 626; de la 10.571.000 lei cât era producţia globală în 1949 s-a ajuns la 31.176.000 lei în 1968, iar producţia marfă a crescut de la 12.180.000 lei la 31.176.000 lei
.
Această unitate economică s-a dezvoltat continuu, pe toate planurile, ajungând în anul 1989 să obţină producţii mari la culturile de câmp, la struguri şi produse animaliere.
După evenimentele din decembrie 1989 şi ca urmare a schimbărilor în plan politic, economic şi social, în Leordeni, la fel ca în toată ţara, întreprinderile agricole de stat şi cooperativele agricole de producţie au fost desfiinţate. Foştii proprietari (ţărani şi boieri) au fost puşi în posesia suprafeţelor de pământ cu care intraseră în gospodăriile colective sau care fuseseră naţionalizate.
Din păcate, lipsa inventarului agricol, preţurile mari ale carburanţilor, seminţelor selecţionate şi îngrăşămintelor au făcut ca agricultura să decadă, iar rezultatele muncii proprietarilor să fie sub nivelul anului 1989. La această situaţie negativă din agricultură a contribuit şi depopularea satelor prin plecarea la oraşe sau în străinătate a multor tineri ca şi îmbătrânirea celor care locuiesc astăzi în mediul rural.