Prezentare generala
Stema Toponomia localitatilor componente Vestigii arheologice Organizarea administrativa Boieri, manastiri, proprietari in Leordeni Leordeniul si marile evenimente ale istoriei Monumente comemorative Institutii administrative - Primaria din Leordeni Institutii administrative - Primaria din Budisteni Primaria din Ciulnita Primaria din Glambocata Institutii scolare - Scoala din Leordeni Scoala de fete din Leordeni Gradinita din Leordeni Scoala din Baloteasca Scoala din Baila (Pietroasa) Scoala din Bantau Scoala din Budisteni Gimnaziul Unic din Budisteni Scoala de Gospodarie Rurala Gradul I din Budisteni Scoala din Ciulnita Scoala din Cotu-Malului Scoala din Glambocata Scoala din Glodu Scoala din Moara - Mocanului (Prundu) Scoala din Schitu - Scoicesti Institutii ecleziastice Biserica din Leordeni-Cretulescu Biserica din Leordeni - Golescu Biserica din Baloteasca Biserica din Budisteni Biserica din Ciolcesti Biserica din Ciulnita (Cioca) Biserica din Ciulnita Biserica din Cotu-Malului Biserica de lemn din Glambocata-Deal Biserica de zid din Glambocata-Deal Institutii bancare si cooperatiste Institutii culturale Caminul Cultural Marele Voievod Mihai de la Alba-Iulia din Budisteni Caminul Cultural Mihail Eustatiade din Ciulnita Caminul Cultural Desteptarea din Glambocata Alte institutii Ocolul Silvic din Leordeni Cazarma de Dorobanti din Leordeni Intreprinderi economice Gospodaria Agricola Colectiva (C.A.P.) Intreprinderi petrolifere Obiceiuri, credinte, descantece Viata sportiva Fii ai comunei Leordeni Alimentatia, locuinta si portul Date geografice Date istorice Date deomografice si statistice Harta interactiva a comunei Leordeni
  1. Consiliul Județean Argeș
  2. Primăria Leordeni
  3. COMUNA LEORDENI
  4. Prezentare generala
  5. Gimnaziul Unic din Budisteni

Gimnaziul Unic din Budisteni

După instaurarea guvernului condus de Petru Groza, la 6 martie 1945, s-au produs în ţară schimbări în toate domeniile. În domeniul învăţământului rural a apărut o nouă categorie de şcoală - gimnaziul unic, care trebuia să se întindă pe durata a trei ani de studiu, iar elevii erau absolvenţi a patru clase primare. Gimnaziile erau socotite şcoli secundare, depindeau de compartimentul Şcolii Secundare din cadrul ministerului şi erau încadrate cu profesori licenţiaţi. Intenţia a fost bună, fiindcă această formă de şcoală era superioară cursului complementar existent, însă din lipsă de profesori calificaţi şi de spaţii adecvate nu s-a putut pune în practică decât în puţine comune. 

Prin reforma învăţământului din aprilie 1948, ele îşi încetează activitatea, iar în sate şi comune funcţionează şcoli de ciclul I (clasele I-IV), sau ciclul I şi II (clasele I-VII), aceasta în funcţie de numărul copiilor de vârstă şcolară. Comuna Budişteni a fost una dintre cele puţine în care s-a înfiinţat gimnaziul unic, însă nu îndeplinea decât condiţia spaţiului, deoarece profesori licenţiaţi nu avea, obiectele de studiu fiind predate de învăţătorii şcolii din localitate, fiind plătiţi cu ora. 
Gimnaziul a funcţionat în clădirea şcolii de gospodărie rurală de gradul I din localitate, directoarea acesteia, Elisabeta Popescu, fiind şi directoarea gimnaziului. În primul an şcolar 1945-1946, a funcţionat mai mult cu elevi din Budişteni. În anul 1946-1947 a funcţionat cu două clase, clasa I-a era formată din „contingentul nou al absolvenţilor de patru clase de la şcolile din comună", adică 10 de la şcoala din Budişteni, opt de la Schitu Budişteni, cinci de la Băila, trei de la Glodu, în total 26 de elevi, la care s-au adăugat „interni din comunele vecine"; clasa a II-a „a rămas cu 20 de elevi promovaţi din clasa I". 
La 18 octombrie 1946 este inspectat de „inspectorul şcolar al comitetelor şi cantinelor" care apreciază că gimnaziul este „în perfectă stare de funcţionare, amenajat cu tot ce trebuie unui internat şcolar, care găzduieşte clasele I, a II-a şi clasele III-IV ale şcolii de gospodărie". Menţionează că nu se numise nici un profesor, afară de directoare, iar Consiliul Interşcolar Câmpulung-Muscel a recomandat ca suplinitoare pe Vladimira Lemni-Pişcuştiatu, pentru partea literară, la care se adăuga învăţătorul Aurel Popescu . 
Prezentăm mai jos corpul didactic al şcolii şi alte câteva date interesante: 1. Pr. Burcea I. Nicolae - cultură generală, diriginte la clasa I, grupa umanistă, profesor suplinitor, fără partid; 2. Popescu Aurel - învăţător, suplinitor, plătit cu ora, membru PCR; 3. Pârjolea Nicolae - învăţător, suplinitor, plătit cu ora, membru PCR; 4. Ţurcaşiu Emanoil - învăţător, suplinitor, plătit cu ora, membru PCR; 5. Fântânescu T. Ion - cultură generală, grupa ştiinţifică, profesor suplinitor - Frontul Plugarilor. La toţi se face precizarea „că se bucură de stima şi dragostea elevilor". 
La 1 iunie 1948, Ministerul Învăţământului Public trimite circulară către şcolile secundare (deci şi gimnaziului) cu privire la modul cum trebuie organizată serbarea de finele anului şcolar. În primul rând, activităţile să se desfăşoare „sub semnul înfăptuirii Republicii Populare Române... cărora să le imprime suflul de viaţă nouă, care poartă astăzi poporul pe treptele progresului spre o viaţă mai bună şi mai dreaptă". Serbarea trebuia să înceapă cu imnul închinat R.P.R., „cântat de întreaga şcolărime prezentă". După aceea, urma să ia cuvântul consilierul educativ, care trebuia să sublinieze realizările de până atunci: reforma agrară, extinderea dreptului de vot, reforma monetară, abolirea monarhiei, crearea M.A.N. şi noua constituţie. 
Potrivit instrucţiunilor, şcoala de gospodărie şi gimnaziul unic erau obligate să întocmească plan al activităţilor cultural-educative pe fiecare lună şi săptămână, precum şi diriginţii pentru orele de educaţie a tineretului, pe clase. Se crease, la nivelul judeţului, un organism numit Îndrumătorul educativ judeţean. Activităţile educative se concretizau prin articole afişate la gazeta de perete a claselor, înfrumuseţarea claselor şi a şcolii cu lozinci, întocmirea unui album dedicat ARLUS, ajutorarea elevilor slabi, scoaterea din bibliotecă a cărţilor cu conţinut antidemocratic, procurarea de tablouri (Petru Groza, I. V. Stalin, Gheorghe Vasilichi etc.) . 
Gimnaziile au fiinţat până în anul 1948, fiindcă la 3 august a fost promulgată Legea Învăţământului, care a reformat învăţământul de toate gradele.