Prezentare generala
Stema Toponomia localitatilor componente Vestigii arheologice Organizarea administrativa Boieri, manastiri, proprietari in Leordeni Leordeniul si marile evenimente ale istoriei Monumente comemorative Institutii administrative - Primaria din Leordeni Institutii administrative - Primaria din Budisteni Primaria din Ciulnita Primaria din Glambocata Institutii scolare - Scoala din Leordeni Scoala de fete din Leordeni Gradinita din Leordeni Scoala din Baloteasca Scoala din Baila (Pietroasa) Scoala din Bantau Scoala din Budisteni Gimnaziul Unic din Budisteni Scoala de Gospodarie Rurala Gradul I din Budisteni Scoala din Ciulnita Scoala din Cotu-Malului Scoala din Glambocata Scoala din Glodu Scoala din Moara - Mocanului (Prundu) Scoala din Schitu - Scoicesti Institutii ecleziastice Biserica din Leordeni-Cretulescu Biserica din Leordeni - Golescu Biserica din Baloteasca Biserica din Budisteni Biserica din Ciolcesti Biserica din Ciulnita (Cioca) Biserica din Ciulnita Biserica din Cotu-Malului Biserica de lemn din Glambocata-Deal Biserica de zid din Glambocata-Deal Institutii bancare si cooperatiste Institutii culturale Caminul Cultural Marele Voievod Mihai de la Alba-Iulia din Budisteni Caminul Cultural Mihail Eustatiade din Ciulnita Caminul Cultural Desteptarea din Glambocata Alte institutii Ocolul Silvic din Leordeni Cazarma de Dorobanti din Leordeni Intreprinderi economice Gospodaria Agricola Colectiva (C.A.P.) Intreprinderi petrolifere Obiceiuri, credinte, descantece Viata sportiva Fii ai comunei Leordeni Alimentatia, locuinta si portul Date geografice Date istorice Date deomografice si statistice Harta interactiva a comunei Leordeni

Date istorice

Comuna Leordeni este atestata documentar din anul 1437, cand voievodul Vlad Dracu incredinteaza mai multor boieri anumite sate printre care si Baloteasca, iar în 1526 Radu de la Afumati incredinteaza boierilor Voicu Comisu si tatălui Postelnic satul Leordeni. In 1659 este amintit vestitul Stroe Leurdeanu.

Astazi, numele oficial al comunei este Leordeni. Intr-o lucrare a lui Paul de Alep este descrisa calatoria lui Macarie al Antiohiei (1660) in comuna Leordeni. 

Tot prin aceasta comună, in fuga sa spre Pitesti, a trecut si Carol al XII-lea, regele Suediei; pandurii lui Tudor s-au odihnit o saptamana prin aceste locuri si tot aici, in 1863, domnitorul Cuza a fost gazduit de dr. Cretulescu la conacul sau.

Numele comunei Leordeni vine de la o plantă cu flori albe, "leurda", cu miros de usturoi ce creste prin pădurile umede si umbroase. 

In documentele vechi ale comunei apare derivatul Leurdeni, dupa anul 1850 apare si derivatul Leordeni, alaturi de Leurdeni.