Date istorice
Istoria satelor ce compun, astazi, comuna Cosesti este istoria luptei darze a locuitorilor acestora pentru recastigarea si mentinerea dreptului sacru asupra pamantului mostenit de la strabuni si pentru libertatea sociala. Pastrarea documentelor din acea perioada inlesneste cunoasterea si redarea diferitelor aspecte privind dezvoltarea, consolidarea si afirmarea satelor pe multiple planuri. Este perioada in care satul intra pe poarta scrisa a istoriei.
Satele componente ale comunei Cosesti
Istoria satelor ce compun, astazi, comuna Cosesti este istoria luptei darze a locuitorilor acestora pentru recastigarea si mentinerea dreptului sacru asupra pamantului mostenit de la strabuni si pentru libertatea sociala. Pastrarea documentelor din acea perioada inlesneste cunoasterea si redarea diferitelor aspecte privind dezvoltarea, consolidarea si afirmarea satelor pe multiple planuri. Este perioada in care satul intra pe poarta scrisa a istoriei.
Petresti
Sat din plasa Raul Doamnei, asezat pe mosia Petresti, stapanita, in 1831, de catre logofatul Stefan Belu, precum si mosie megieseasca. Avea 72 de familii. Prima atestare documentara este datata 13 septembrie 1494, cand Radu Voievod intareste lui jupan Radul si fratelui sau, Badea, mosii printre care si jumatate din satul Petresti. La 4 februarie 1631, Gheorghe paharnic vinde satul Petresti lui Necula din Darmanesti. Matei basarab voievod, prin cartea de la 4 noiembrie 1635, intareste pe Necula logofat "sa-i fie mosia Petresti, jumatate de sat, mosie fara rumani" . In catagrafia din 1831 se arata ca mosia Petresti era stapanita de Stefan Belu si megiesii pe 5 mosi de-a valma.
Paduretu (Priseaca)
Sat din plasa Raul Doamnei, este asezat pe mosia Paduretu, stapinita de paharniceasa Marioara si avea 13 familii, in 1831. Satul este amintit, in documente, din 24 iulie 1524, prin care Vladislav voievod dadea satul "sa fie de hrana fratilor de la bolnita toata caseria" din judetul Paduretilor. La 20 februarie 1832, protopopul Elefterie raporteaza la mitropolie ca paharniceasa Marghioala Druganescu pregateste materiale ca sa faca biserica in satul Ganesti. El este de parere ca e mai potrivit sa faca biserica la Paduretu, unde nu este biserica, locuitorilor fiindu-le cu greutate a merge la biserica din Leicesti. Catagrafia din 1831 mentioneaza satul Paduretu pe mosia cu acelasi nume, stapinita de paharniceasa Marghioala Druganescu.
Jupanesti
Sat din plasa Raul Doamnei, mosie megieseasca stapinita pe 4 mosi, amintit in documente incepand din 1 iunie 1541, prin care Radu voievod daruieste Caplei, nepoata calugaritei Anghelina si fiicei sale Calea, parti din mosie in Jupanesti, Marcusi si Vranesti. Prin documentul din 11 ianuarie 1586, Mihnea voievod da manastirii Vieros ocina la Vranesti, partea calugaritei Boricioaia, la fel si partea ei din Jupanesti. La 4 decembrie 1629, Barbu din Jupanesti, fiul popii din Corbi, vinde a treia parte din Jupanesti lui Barbu Micleus cu 2.000 de apri. In catagrafia din 1831 se arata ca mosia Jupanesti era megieseasca, stapinita pe 4 mosi.
Lapusani
Satul facea parte din comuna Leicesti si este asezat in partea de nord a acestei comune, pe malul stang al raului Doamnei. In 1892, avea 131 de locuitori, iar, in 1966, un numar de 274 de locuitori si 81 de case. Prima atestare documentara este consemnata in 1549-1550, cand, printre juratorii lui Vlad din Micesti, apare si Dragomir din Lapusani, act care este datat de domn si de portar. Din anaforaua logofetiei Tarii de Jos, din 20 mai 1824, rezulta ca in Lapusani avea "un codru de loc" Constantin Bratianu. In catagrafia din 1831 se mentiona ca satul Lapusani era asezat pe mosia Lapusan, care era stapinita de casa raposatului postelnic Dinu Bratianu. Satul avea atunci 18 familii, intre care doi preoti, un diacon in slujba si sapte birnici pamanteni.
Leicesti
Sat care face parte din comuna Cosesti. In 1893, comuna era formata din satele Leicesti, Corbu, Lapusani si Priseaca. Este asezat intre dealul Muchea Satului si malul stang al raului Doamnei, pe soseaua Piscani-Domnesti. Prima atestare documentara este consemnata in 1549-1550, cand printre juratorii lui Stan Bars din Micesti se afla si Milea si Cernat din Lihacesti, act datat dupa domn si portar. Satul mai este amintit in documentele de la mijlocul sec. al XVII-lea. Cu zapisul din 16 iunie 1672, Radu logofat Cretulescu, impreauna cu fratele sau, Padure, vand cumnatului lor, Tudoran aga din Aninoasa, si surorii lor, Alexandra, « pe totii rumanii din Leicesti » si din Jupanesti, cu toti feciorii lor si cu toata ocina lor, pentru 75 de ughi.
Cosesti
Comuna din plasa raului Doamnei formata din trei sate, la 1893 : Cosesti, Pacioiu de Jos si Petresti. Este asezata pe malul stang al raului Doamnei, avand, ca vecinatati, comunele Leicesti, Darmanesti, Balilesti si Jupanesti. Cu zapisul din 5 iunie 1672, Radu Kretulescu si fratele sau, Padure, vand satul Cosesti "cu rumani si toata mosia lor", precum si mosia din satul Petresti cumnatului lor, Tudoran, pentru 500 de talere. Din cartea de judecata ispravniceasca din 23 iunie 1790, se arata ca locuitorii de pe mosia Cosesti a manastirii Aninoasa "nu se supun sa dea adeturile mosiei din semanaturi si din pomi". In privinta clacii, ei faceau 6 zile pe an, dupa asezamantul facut cu manastirea. In catagrafia din anul 1831 se arata ca satul Cosesti din plasa Raului Doamnei era sezator pe mosia manastirii Aninoasa si avea 98 de familii, dintre care 2 preoti in slujba, 7 diaconi, 20 de vaduve, 38 de birnici, 10 scutelnici, 10 slujitori si 18 holtei.
Pacioiu
Satul este amintit prima data in anaforaua ispravnicilor judetului Muscel din 5 decembrie 1799, in pricina dintre diaconul Carstea Tarasila impreuna cu diaconul Stoica si diaconul Radu, pentru niste funii de mosie din hotarul Pacioiu. Cu un zapis din 6 februarie 1826, Istrate Urianu vinde lui Stoica matei o mosie din Pacioiu, pentru care se ridica Ioan Urianu, capitan de dorobanti, si rascumpara mosia vanduta de fratele sau. In 1831, satul avea 70 de familii.