Soluri

Intre componentele mediului geografic, solul ocupă un loc cu totul aparte fapt ce decurge din poziţia sa la suprafaţa litosferei, loc de întâlnire şi influenţă reciprocă a factorilor principalelor învelişuri ale Terei: litosfera, hidrosfera, atmosfera, biosfera. Aceasta face ca solul să ne apară ca un produs natural şi complex al mediului în care s-a format, al peisajului geografic respectiv.

In muscelele Argeşului sunt caracteristice solurile silvestre submontane datorită marii extensiuni a suprafeţei ocupate de păduri odinioară, mai concret soluri brune podzolice, asociate cu solurile podzolice argiloiluviale pseudogleizate, soluri brune şi brune acide (în funcţie de relief şi rocă).

Acestor soluri li se asociază, pe alocuri, pseudorendzine şi soluri negre de faneaţă umedă dezvoltate pe sedimente argiloase (marne şi argilomarne) cunoscute şi sub numele de soluri negre „de muscele".

Pe aceste soluri corbenii au practicat agricultura, cultivând pomi fructiferi, inul, cânepa, grâul, secara, meiul, orzul, mai târziu porumbul.

In lunca îngustă şi pe terasele joase ale râului sunt soluri aluviale folosite ca teren arabil, pe care se cultivă legume, zarzavaturi, sfeclă, cartofi, porumb etc.