Date geografice
Comuna Budeasa este situata in partea de nord-vest a judetului Arges, la 12 km de municipiul Pitesti, la confluenta raului Arges cu raul Valsan, pe malul lacului de acumulare Budeasa-Bascov, avand o suprafata de 43 kmp.
Din punct de vedere fizico-geografic, comuna Budeasa se incadreaza in campia piemontana Pitesti, terenul variind in plan in vaile raurilor Arges si Doamnei, la accidentat, altitudinea fiind cuprinsa intre 290 m in lunca Argesului si 494 m pe creasta Budeasa.
Comuna Budeasa este situata in partea de nord-vest a judetului Arges, la 12 km de municipiul Pitesti, la confluenta raului Arges cu raul Valsan, pe malul lacului de acumulare Budeasa-Bascov, avand o suprafata de 43 kmp. Din punct de vedere fizico-geografic, comuna Budeasa se incadreaza in campia piemontana Pitesti, terenul variind in plan in vaile raurilor Arges si Doamnei, la accidentat, altitudinea fiind cuprinsa intre 290 m in lunca Argesului si 494 m pe creasta Budeasa. Relieful cu o structura monoclinala are aspectul unor campuri intinse fiind strabatut de vai si este format din interfluviul dintre raul Valsan si raul Arges in partea vestica si paraul Budeasa in partea estica, interfluviu cu aspect de poduri intinse, marginit de versantii abrupti ai unor vai adanci.
Acest interfluviu este fragmentat de reteaua hidrografica intr-o serie de culmi(de la sud catre nord) : Dealu Mecului-436 m, Dealu Mihalache-423 m, Dealu Scolii-468 m, Dealu Albeasca-482 m, Dealu Mare-477 m, Dealu Bisericeaua-497 m si Plaiul Merisului-494 m.
Vaile sunt afluente ale raului Arges si au o directie de scurgere in general nord-est catre sud-vest, cu exceptia paraului Budeasa care este afluent al Raului Doamnei. Izvorasc de pe versantul vestic al interfluviului de la altitudini cuprinse intre 400 m si 500 m, iar paraul Budeasa de la o altitudine de 571 m. Prezinta in general vai simetric, cu versanti bine individualizati si cu pante mai mari, dominand valea Argesului cu aproximativ 150 m.
Toate paraiele din zona au un curs semipermanent, cu caracter torential. Cel mai lung curs de apa este paraul Budeasa, pe o lungime de 22 km.
Geologia si morfologia
Din punct de vedere geologic si morfologic, arealul face parte din Piemontul Getic, subunitatea Candesti, relieful actual fiind rezultatul eroziunii accelerate si diferentiate a piemontului, iar configuratia actuala este rezultatul unei indelungate evolutii. Aspectul de fragmentare se datoresc in special alcatuirii geologice, atat din punctul de vedere al structurii , cat si al naturii si varstei rocilor componente. Gradul diferit de cimentare a rocilor componente, a influentat fragmentarea reliefului, iar sistemele de vai si interfluvii reflecta densitatea retelei hidrografice.
Eroziunea torentiala reflecta rolul ploilor torentiale si al apelor rezultate din topirea zapezilor, al pantelor, al vegetatiei lemnoase si al litologiei.
Clima
Din punct de vedere climatic configuratia orografica, fragmentarea reliefului si expozitia diferita a pantelor fac ca radiatia solara, respectiv temperatura aerului sa fie distribuita neuniform in cadrul arealului studiat. Statiile meteorologice avute ca reper in analiza elementelor climatice ale comunei Budeasa sunt Pitesti si Curtea de Arges.Clima este temperat-continentala, avand urmatoarele caracteristici :
- temperatura medie anuala : + 9,7 C
- temperatura minima absoluta : -27,5 C
- temperatura maxima absoluta : + 39,4 C
In ceea ce priveste temperaturile extreme-minime si maxime se observa ca acestea au o amplitudine termica destul de ridicata(cca.67 C).
Zona are un regim termic specific, suferind influentele locale datorate prezentei suprafetelor de apa ale lacurilor de acumulare Budeasa si Bascov, care influenteaza regimul termic prin alternarea amplitudinilor oscilatorii termice diurne si anuale.
Racirea si incalzirea cu intarziere a suprafetelor lacustre favorizeaza toamna incalzirea aerului, ca si racirea sa prelungita in anotimpul de primavara, diminuarea termica din timpul verii si atenuarea minimelor din timpul iernii.
Din analiza temperaturilor minime, reiese ca in zona primul inghet se produce in perioada 10-15 noiembrie, iar ultima zi cu inghet in perioada 11-15 aprile.
Valorile anuale ale nebulozitatii indica un numar de 114 zile senine si 130 de zile acoperite. Cea mai mare cantitate de precipitatii cade in luna iunie, datorita in buna parte, convectiei termice directe.
In timpul verii, ploile fiind foarte rapide si abundente, prezinta un pronuntat caracter torential, cu puternice efecte distructive. In lunile calde ale anului pot cadea in 24 ore cantitati mari de apa, care depasesc media lunii respective.