Oferta turistica

Trasee turistice şi montane: Traseele turistice se potrivesc tuturor vizitatorilor. Există trasee scurte şi comode pentru cei care vin la odihnă şi fac plimbări scurte în zonă, dar şi mai lungi pentru călătorii care îşi doresc că cunoască zona şi urcă pe Valea Vâlsanului până la Poieni şi lacul de acumulare de pe Vâlsan, pe Valea Argeşului până la Bâlea ori pe Valea Râului Doamnei până la biserica Corbii de Piatră. Pentru cei mai temerari dintre turişti există trasee montane ce urcă pe Moldoveanu până la peste 2000 de metri altitudine. Există trasee pentru mountain biking, trasee culturale în care turiştii descoperă bogăţia vieţii de pe aceste locuri, artefactele păstrate de oameni dedicate în muzeele satelor şi, desigur, turismul monahal, întoarcerea la spiritualitate în aceste vechi vetre de credinţă. Trasee turistice pornind din comuna Brăduleţ către: # comuna Muşăteşti (8 km) – pe teritoriul acestei comune au fost descoperite urme de aşezări geto-dacice. Este, de asemeni, un puternic centru etnografic reprezentat prin Muzeul Sătesc de Istorie şi Etnografie. Acesta adăposteşte piese impresionante, costume populare, ţesături, lăzi de zestre, unelte din zona ceramică şi documente aparţinând primei tipografii de aici. De asemenea, în comună este amplasat bustul lui Constantin Dobrescu Argeş, fondatorul „Gazetei ţăranilor" şi preşedinte al „Ateneului central rural".  # Mănăstirea Robaia, 10 km - este unul dintre monumentele istorice datând încă din vremea lui Matei Basarab (1644). Numele i se trage de la un atac al turcilor care au năvălit în noaptea de Înviere şi i-au luat robi pe toţi cei găsiţi aici. Mănăstirea Robaia a fost locul de refugiu al Sfântului Cuvios Mărturisitor Sofronie de la Cioară, care a trăit între anii 1764 şi 1766 şi pentru zugravul de curte al Cantacuzinilor. Centru de cultură a devenit în timpul monahilor Dorotei şi Partenie, vestiţi copişti de manuscrise. # Curtea de Argeş, 25 km – fostă capitală a Ţării Româneşti, este poate cel mai bine cunoscută datorită existenţei Mănăstirii Curtea de Argeş şi a legendei legate de aceasta. Descoperirile arheologice atestă locuirea zonei încă din perioadă geto-dacică, dar abia în epoca medievală oraşul devine un centru puternic. Pe la 1200 aici era o mică reşedinţă voievodală şi o bisericuţă. Legenda spune că Negru Vodă, coborând din Făgăraş, ar fi întemeiat oraşul pe la 1290. Aici a fost de-a lungul timpului reşedinţa Mitropoliei Ungro-Vlahiei şi prima monetărie a ţării. Cele mai cunoscute monumente sunt: Biserica Sân Nicoară sau „Biserica Sf. Nicolae cel Mic", despre care se spune că ar fi fost ctitorită chiar de vestita Doamna Clara, mama vitregă a voievodului Vlaicu-Vodă; Biserica Domnească ce adăposteşte mormântul lui Vlaicu Vodă si Biserica episcopală, cunoscută mai bine sub denumirea de Mănăstirea Curtea de Argeş, ctitorită de Neagoe Basarab, cea de care este legată frumoasa legendă a Meşterului Manole. # comuna Domneşti, 15 km - una dintre cele mai frumoase localităţi de pe Râul Doamnei. Aici există încă meşteşuguri populare precum prelucrarea lemnului, ceramica, tăbăcăria sau pielăria.  # comuna Corbi, 10 km – localitatea a fost atestată în aprilie 1456 de către domnitorul Vladislav al II-lea. Pe teritoriul comunei se găseşte Mănăstirea Corbii de Piatră, una dintre cele mai frumoase biserici rupestre existente. Prima atestare documentară a Mănăstirii Corbii de Piatră este din anul 1512, când monahia reînfiinţează mănăstirea cu hramul Adormirea Maicii Domnului şi o închină domnitorului Neagoe Basarab. Aceasta a fost şi prima mănăstire de maici atestată documentar de pe teritoriul ţării. Este singura biserică rupestră cu două altare, dedicate unui hram dublu.  # comuna Nucşoara, 8 km – aflată într-un cadru natural spectaculos, comuna este zonă de trecere, de legătură, nu numai dintre deal şi munte, dar şi între Ardeal şi Muntenia, fiind cea mai nordică aşezare a judeţului. Trasee montane # Traseu Brădet - Vârful Moldoveanu pe Valea Vâlsanului  Plecând din Brădet, ultimul sat aparţinând comunei Brăduleţ, se poate urca pe Valea Vâlsanului, o locaţie deosebită pentru petrecerea unor vacanţe la cort sau cu rulota. Mai departe, se merge către Poienile Vâlsanului (11 km pe drum forestier, în lungul râului). Către izvoarele râului se ajunge la Cheile Mici şi Cheile Mari ale Vâlsanului, ce rivalizează cu binecunoscutele Chei ale Dâmbovicioarei şi la barajul de pe râul Vâlsan ce comunică printr-un tunel subteran cu barajul Vidraru. Şi, numai pentru călătorii antrenaţi, drumul continuă către Vârful Moldoveanu.  # Traseu Brădet - Corbeni peste Vârfu Ghiţu Brădet- culmea Zoruleasa, Vf. Ghiţu – sat Berindeşti – sat Corbeni. Traseul este în curs de omologare şi va fi marcat cu cruce albastră şi are o durată de 8-9 ore din care jumătate este în urcare. # Trasee spre Munţii Făgăraş: Brădet – Vf. Moldoveanu prin Valea Vâlsanului – spre N pe Valea Vâlsan – Lacul Dobroneagu – Zanoguta – Vf. Scărişoara Mică (2.472 m alt.) – Vf. Scărişoara Mare - Vf. Galbena (2.495 m alt.) – Lacul Galbena – Culmea Făgărăşeană. # Traseu de 12-14 ore, drum periculos iarna Brădet – Vf. Moldoveanu prin Zănoaga - Brădet- Cheile Vâlsanului – Poiana Vâlsanului – Poiana Zănoaga – Vârful Tuică – Vârful pe Custură – Piatra Tăiată- Şaua Pietrii Tăiate – Muntele Scărişoara – Vârful Galben – Curmătura Galbenei – Vârful Moldoveanu. # Traseu de 12-14 ore, drum periculos iarna Brădet – Vf. Moldoveanu prin Nucşoara Brădet – Nucşoara – Curmătura Maliţei – Căldarea cu Izvoare – Vârful Scărişoara – Vârful Galbena – Curmătura Galbenei – Vârful Moldoveanu. # Traseu de 9-10 ore, drum periculos iarna Expediţie de anduranţă Brăduleţ – Staţiunea Brădet - Poienile Vâlsanului – Poiana Moliviş - Baraj Vidraru - Poenari – Corbeni – Turburea – Brădet – Brăduleţ. Trasee de mountain-bike: Brădetu – Turburea – Berindeşti – Poenari – Arefu – Poiana Moliviş – Nucşoara – Gruiu – Brădetu.Traseu de 5-6 ore. Cosaci – Brădetu – Nucşoara –Sboghiţeşti – Corbi – Cosaci.Traseu de 2,5 ore. Cosaci – Galeşu – Robaia – Prosia – Poduri – Domneşti – Poienari – Slămneşti – Cosaci. Traseu de 3 ore, pe carosabil. Trasee culturale şi istorice Brăduleţ – Curtea de Argeş - Mănăstirea Curtea de Argeş - Domnească (M) Neagoe Basarab 1512 (cazare), Biserica „Sf. Filofteia" moaşte Sf. Filofteia făcătoare de minuni (ploaie), Biserici: „Sf. Nicolae" sec. XIII, „Brad – Botuşari" 1583, „Sân Nicoară" sec. XIV, „Olari" sec. XIX, „Drujeşti" 1793 - Cetatea Argeş „Poenari" 1330/Muntelele Căprişoara - 850 m alt. ctitor Negru Vodă/finalizată de Vlad Ţepeş, Fântâna Meşterului Manole în parc, Curtea Domnească sec. XIII - Biserica Domnească, cel mai vechi monument istoric din ţară păstrat în forma originală cu fresce originale, muzeu, ruine Biserica „Sân Nicoară"" din piatră brută. Brădulet – Domneşti - Muzeul Etno şi Artă Feudală, Biserica „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului", 1828. Brăduleţ – Transfăgărăşan Brăduleţ – Arefu – Cetatea Poenari – Barajul Vidraru – Transfăgărăşan – Bâlea Lac. Traseu pastoral Brăduleţ – Corbi – Nucşoara – Cheile Vâlsanului – Staţiunea Brădet – Brăduleţ. Ofertă de cazare şi oportunităţi de agrement: Cu panorame spectaculoase şi o mulţime de oportunităţi şi activităţi de vacanţă – de la curse pe traseele provocatoare pentru împătimiţii de mountain-bike şi enduro, până la excursii şi drumeţii în sălbăticia muntelui, a pădurii şi a văii săpate de apele învolburate ale Vâlsanului - frumuseţea locului şi spectaculozitatea reliefului provoacă turistul care ajunge pe aceste meleaguri la evadare în natură, la contopirea cu peisajele superbe. Unităţi de agroturism. În Brăduleţ există câteva pensiuni şi un sat de vacanţă, pregătite în orice moment al anului să-şi întâmpine oaspeţii cu servicii de cazare şi masă de o calitate deosebită, dar şi cu oportunităţi multiple de petrecere a timpului liber. Situate într-un cadru natural pitoresc, unităţile de agroturism din localitate reprezintă locul ideal pentru petrecerea unui concediu plăcut, liniştit, în care turiştii pot profita din plin de aerul curat şi de peisajele de poveste ale Văii Vâlsanului şi pot savura delicioasele preparate specifice zonei, printre care – evident – şi vestitul caşcaval de Brăduleţ. Drumeţii. Turiştii pot alege ca loc de evadare în natură valea Vâlsanului, unde peisaje sălbatice deosebite şi locuri puţin atinse de paşii omului aşteaptă să fie descoperite. Drumeţii dornici de aventură pot admira frumuseţea acestor locuri, zona fiind străbătută de o sumedenie de poteci ascunse, iar diversitatea traseelor pur şi simplu nu te lasă să rămâi în casă. Relaxare şi odihnă, în prospeţimea aerului curat de munte şi în liniştea desăvârşită a locurilor! Mountain-biking. Zona comunei Brăduleţ oferă pasionaţilor de mountain-biking senzaţii unice. Iubitori de adrenalină, împătimiţii sportului pe două roţi pot descoperi la Brăduleţ trasee desăvârşite, graţie unei dense reţele de comunicaţie favorabile mountain-bikingului, care pot fi abordate evident cu echipament adecvat şi biciclete rezistente la trasee lungi. La Brăduleţ, dificultatea traseelor variază – de la cele uşoare, pe drumuri forestiere, până la cele lungi, de creastă, destinate iniţiaţilor. Enduro. Potecile anevoioase ce duc spre superbele locuri ale Brăduleţului sunt preferate de sute de turişti care aleg să bată dealul şi muntele cu motocicletele. Cadrul natural oferă absolut toate ingredientele dorite de pasionaţii de enduro: urcări şi coborâri pe poteci lungi, peste şi printre bolovani, ape, rădăcini de copaci etc. Camping. Pe malul Vâlsanului, dar şi în poienile existente în zonă, turiştii care îşi doresc o porţie sănătoasă de aventură şi de aer curat îşi pot întinde corturile pentru a se bucura zile şi nopţi la rând de miracolul naturii la Brăduleţ. Cine ajunge să petreacă o vacanţă la Brăduleţ, cu siguranţă revine, pentru că este un loc ideal pentru turiştii care vor să îşi reîncarce bateriile. Săniuş. Iarna, coastele înalte acoperite de nămeţi pot constitui în orice moment excelente pârtii de săniuş pentru împătimiţii sporturilor de sezon. Copii, dar şi adulţi, oaspeţii Brăduleţului au parte în anotimpul rece nu numai de peisajele de basm ale naturii învăluite în albul imaculat al zăpezilor, ci şi de distracţie la cote maxime practicând cel mai vechi sport de iarnă – săniuşul.  Echitaţie. Unităţile de agroturism din zonă oferă turiştilor o gamă largă de servicii, ospitalitatea şi calitatea fiind literă de lege pentru gazde. La pensiunile din zonă, turiştii pot petrece ore în şir în compania cailor, iar dacă nu sunt iniţiaţi, pot deprinde cu uşurinţă tainele echitaţiei. Uşor-uşor, oricine încearcă această experienţă se va lăsa purtat în şa pe pajiştile şi potecile din zonă, învăluit de senzaţii şi trăiri nebănuite până atunci. Călare sau cu trăsura, cu şareta sau pur şi simplu aşezaţi într-o căruţă cu fân, turiştii se pot bucura de frumuseţea mirifică a Brăduleţului şi a apelor Vâlsanului. Pentru cei novici în ale călăritului, plimbările la pas, într-un ritm relaxant, pot constitui o experienţă de vis şi o adevărată evadare din cotidian. Experimentaţii pot însă opta pentru trasee mai dificile, o incursiune pe muntele Ghiţu, de pe al cărui vârf se desfăşoară o panoramă unică a Făgăraşilor, sau o excursie pe traseele marcate până pe cele mai înalte creste ale Carpaţilor fiind posibilităţile de a petrece câteva ore de neuitat în frumuseţea sălbatică a naturii ce se înfăţişează privitorului pe spectaculoasele chei ale Vâlsanului. Pescuit. Împătimiţii de pescuit îşi pot consuma pasiunea fie pe malul heleşteelor populate cu crap şi caras prezente în zonă, fie la limanul lacurilor de munte, Brăduleţul fiind punct de plecare către numeroase ochiuri de apă. O vacanţă pe aceste meleaguri înseamnă liniştea şi aerul curat al împrejurimilor, iar pentru amatorii sportului cu undiţa – un prilej de relaxare într-un cadru mirific. (Informatii preluate de pe portalul de turism:http://www.festivalulcascavaluluidebradulet.ro/)