Organizarea administrativa (1774 ‐ 2010)
Orice stat modern este conceput ca o formă supremă de organizare a vieţii sociale, cuprinzând în limitele sale organisme particulare, înzestrate cu o viaţă specifică. Încă din epoca medievală, Ţara Românească a fost împărţită în subunități administrative numite judeţe. Originea lor trebuie căutată în vechile uniuni de obşti, grupate, de regulă, pe văile râurilor ale căror nume le‐au şi împrumutat.
În ceea ce priveşte Teleormanul, a cărui atestare datează din 14 mai 1441 până în primele decenii ale secolului al XlX ‐ lea limita sa nordică era reprezentată de satele Albota, Bradul de Jos şi Bradul de Sus, cea sudică mărginită de Dunăre, cea estică de Vlaşca şi, în fine, cea vestică de Olt şi Romanaţi.
Deşi informaţiile referitoare la împărţirea administrative a Teleormanului în evul mediu sunt lacunare, totuşi, în 1740, Constantin Mavrocordat l‐a divizat în plăşi, după modelul aplicat de austrieci în Oltenia. Din nefericire, nu s‐au păstrat nici numărul, nici numele acestora. Un izvor ulterior, menţiona totuşi satul Bârla ca făcând parte din plasa Cotlăeni. O catagrafie din anii 1773 ‐ 1774 indica în cadrul Teleormanului, plasa Cotmeana, în cuprinsul căreia, întâlnim referiri la satul Urlueni.
La 1815, o parte a satelor aflate astăzi în componenţa comunei Bârla, erau incluse în cele 21 ale plăşii Cotmeana. Şaisprezece ani mai târziu, situaţia era aproape identică, în sensul că plasa avea acelaşi nume, numărul satelor sporind la 22.
În urma reformei administrative din anul 1845, judeţul Teleorman, va suferi o nouă modificare de hotare, în urma căreia arealul Bârlei a intrat în componenţa plasei Teleorman. Începând din 1864, deţul Teleorman a fost organizat pe 3 plăşi: Plasa Călmăţui‐ Marginea, cu reşedinţa în comuna Putineiu; Plasa Târgu, cu reşedinţa în comuna Roşiorii de Vede şi Plasa Teleormanul, cu reşedinţa în comuna Călineşti. Ultima avea în componenţa sa 40 de comune, inclusiv Malu, Mândra, Cioceşti, Podişoru, Mozăceni,Bârla şi Urlueni.
În anul 1865, satele aflate în arealul actual al Bârlei se găseau 6 comune, după cum urmează:
1. Bârla, compusă din satele Bârla şi Şelăreasca, avea 297 de case şi 240 de familii;
2. Cioceşti, formată din satele Cioceşti şi Mândra, însuma 160 de case şi 156 de familii;
3. Malu, alcătuită din Malu, Zăvârcaţi (Zuvelcaţi) şi Afrimeşti, cu 99 de case şi 92 de familii;
4. Mozăceni, cuprinzând satele Mozăceni şi Bădeşti, cu 124 de case şi 120 de familii;
5. Podişoru, formată doar din satul cu acelaşi nume, avea 37 de case şi 40 de familii;
6. Urlueni, alcătuită din Urlueni, Lereni şi Tomeşti, cu 200 de case şi 216 familii.
În timpul guvernări conservatoare a lui Lascăr Catargiu, parlamentul va adopta la 13 martie 1874 o nouă „Lege pentru comunele urbane şi rurale", promulgate de domnitorul Carol I. Ca urmare a adoptării legii din 1874, Podişoru va deveni sat pendinte de comuna Bârla.
După 1887, Bârla actuală a continuat să fie împărţită în 5 comune: Bârla, formată din Bârla, Şelăreasca şi Podişoru; Cioceşti‐Mândra, alcătuită din cele două sate aflate în noua titulatură. Comuna Malu era compusă din satele: Afrimeşti, Brabeţi, Malu şi Zuvelcaţi.
Comuna Mozăceni era formată din Bădeşti şi Mozăceni și comuna Urlueni era constituită din satul cu acelaşi nume.
În urma reorganizării administrative din 1892, în judeţul Teleorman numărul plăşilor a sporit de la patru la opt. Actuala comună Bârla era situată în plasa Teleorman, fiind divizată în cinci unităţi administrative: Bârla, având în componenţă satele: Bârla, Șelăreasca şi Podişoru; Cioceşti‐Mândra, formată din cele două sate; Malu, care cuprindea satele: Afrimeşti, Brabeţi, Malu şi Zuvelcaţi; Mozăceni, formată din Bădeşti şi Mozăceni;
Urlueni, formată din satul propriu‐zis.
În 1904, printr‐o lege adoptată de către liberali, numărul plăşilor din Teleorman a crescut la paisprezece (Oltul, Traian, Dunărea, Marginea, Brânceni, Buzescu, Călmăţui, Carol‐Vodă, Roşiori, Târgului, Beuca, Gârdeşti, Tecuci ‐ Kalinderu), fără a afecta însă structura comunelor din județ. Plasa Tecuci‐Kalinderu cuprindea 17 comune rurale, inclusiv: Bârla, formată din satele: Bârla, Podişoru, Şelăreasca; Cioceşti, compusă din Cioceşti şi Mândra; Malu, alcătuită din: Afrimeşti, Brabeţi, Malu şi Zuvelcaţi; Mozăceni, formată din: Bădeşti şi Mozăceni; Urlueni, adică satul cu acelaşi nume.
După 1925, Teleormanul era reorganizat în 7 plăşi, însumând 142 de commune rurale şi 4 urbane.
Noile plăşi au fost următoarele: 1. Turnu‐Măgurele; 2. Călmăţui; 3. Roşiori; 4. Alexandria; 5. Bălăci; 6. Slăveşti; 7. Zimnicea. Printre cele 22 de commune ale plăşii Bălăci, cu reşedinţa la Bălăci, întâlnim: Bârla, formată din satele Bârla şi Şelăreasca; Cioceşti, compusă din Cioceşti şi Mândra; Malu, alcătuită din: Afrimeşti, Brabeţi, Malu şi Zuvelcați;
Mozăceni, formată din: Bădeşti, Mozăceni şi Podişoru; Urlueni, formată din satul propriu‐zis.
Legea administrative din 27 martie 1936 a conferit administraţiei un rol mai activ în viața de stat, fără a aduce însă modificări la nivelul organizării plăşilor din Teleorman.
În schimb, după instaurarea dictaturii regale, vor fi stabilite noi principia în organizarea administrative locală. În ceea ce‐l priveşte, Teleormanul era divizat în 225 de comune rurale şi 4 urbane, fiind inclus în ţinutul Argeş. Denumirile comunelor şi satelor teleormănene, ca şi delimitarea lor, s‐au făcut în baza ordinelor circulare ale Ministerului de Interne nr. 32914 din 1 septembrie 1938 şi nr. 37118 din 11 noiembrie 1938. Comuna Bârla era în continuare formată din satele Bârla şi Şelăreasca, Malu din satele: Afrimeşti, Brabeţi, Malu şi Zuvelcaţi; Mozăceniul din satele Mozăceni şi Podişoru, iar Urlueniul din satul propriu‐zis. Singura modificare era operate la nivelul comunei Cioceşti reorganizată, ca urmare a contopirii sale cu fosta comună Mândra Noua titulatură a comunei era Cioceşti, iar componentele sale au fost satele Cioceşti şi Mândra.
Întrucât existau unele discordanţe între organizarea administrative a comunelor şi a plăşilor teleormănene impusă de lege şi realităţile din teren, la solicitarea Ministerului de Interne, Biroul Administrativ al Prefecturii Judeţului Teleorman a alcătuit raportul nr. 795/20 ianuarie 1940, care confirma structura comunelor Bârla, Cioceşti, Malu, Mozăceni şi Urlueni, ca şi apartenenţa lor la plasa Balaci.
În perioada războiului, printr‐o lege publicată în „Monitorul Oficial" din 26 martie 1942, s‐au operat o serie de modificări în ceea ce priveşte delimitarea administrativ‐teritorială a judeţelor ţării. Astfel, plasa Balaci era formată din 18 comune, dintre care şi: Bârla, compusă din satele Bârla şi Şelăreasca; Malu, alcătuită din satele: Cioceşti, Mândra şi Malu; Mozăceni, formată din satele: Bădeşti, Mozăceni, Podişoru; Urlueni, alcătuită din: Afrimeşti, Brabeţi, Urlueni şi Zuvelcaţi.
Rectificările aduse legii la 6 februarie 1943 nu au avut în vedere structura comunelor Bârla, Malu, Mozăceni şi Urlueni din plasa Balaci, care rămânea aceeaşi din 26 martie 1942. Totuşi, printr‐o decizie a prefectului de Teleorman, la finele lunii martie se reînfiinţa comuna Cioceşti, cuprinzând satele Cioceşti şi Mândra. Noua entitate răspundea necesităţilor obiective ale locuitorilor săi. La 12 ianuarie 1945, Prefectura Plăşii Bălăci trimitea Prefecturii un dosar referitor „la cererea locuitorilor satului Afrimeşti, de a se realipi la comuna Malu", solicitare acceptată, o săptămână mai târziu, de Comisia Administrativă a Prefecturii.
În 1948, plasa Balaci, cu reşedinţa la Balaci, avea în componenţă 21 de comune cu 36 de sate. Dintre ele, trebuie menţionate următoarele: Bârla, formată din Bârla şi Şelăreasca; Cioceşti, alcătuită din Cioceşti şi Mândra; Malu, compusă din: Afrimeşti, Brabeţi, Malu, Zuvelcaţi; Mozăceni, formată din: Bădeşti, Mozăceni şi Podişoru; Urlueni, adică satul propriu‐zis.
Prin Legea nr. 5/1950 au fost create 28 de regiuni, 177 de raioane, 8 oraşe de subordonare republican şi 4052 de comune. În ceea ce priveşte actuala comună Bârla, ea era împărţită în 3 comune: Cioceşti, formată din satele: Bârla, Cioceşti, Mândra şi Şelăreasca; Urluieni, compusă din satele: Afrimeşti, Brabeţi, Malu, Urlueni şi Zuvelcaţi; Mozăceni, alcătuită din: Bădeşti, Mozăceni şi Podişoru.
Urlueniul şi Cioceştiul fuseseră incluse în raionul Coşteşti din Regiunea Argeş, iar Mozăceniul în raionul Roşiorii de Vede din Regiunea Teleorman.
La 4 ianuarie 1956, prin Decretul nr. 12 al Marii Adunări Naţionale s‐a operat o nouă modificare a raionării administrativ‐economice a teritoriului R.P.R. În virtutea noii reglementări, comunele Cioceşti (Bârla, Cioceşti, Mândra, Şelăreasca), Mozăceni (Bădeşti, Mozăceni, Podişoru) şi Urlueni (Afrimeşti, Brabeţi, Malu, Urlueni, Zuvelcaţi) au fost incluse în Regiunea Piteşti, raion Potcoava. Nici această lege administrative n‐a avut mai mult succes, astfel încât, la 24 decembrie 1960 ea a fost înlocuită cu "Legea nr. 3 pentru îmbunătăţirea împărţirii administrative a teritoriului Republicii Populare Române". Ea menţinea divizarea ţării în regiuni, raioane, oraşe şi comune. Comunele Cioceşti (Bârla, Cioceşti, Mândra, Şelăreasca), Mozăceni‐Vale (Bădeşti, Mozăceni Vale, Podişoru) şi Urlueni (Afrimeşti, Brabeţi, Malu, Urlueni, Zuvelcaţi) erau incluse în Regiunea Argeş, raion Costeşti.
Prin Legea nr. 3 din 16 februarie 1968 privind asigurarea conducerii locale de stat în unităţile administrativ‐teritoriale până la alegerea consiliilor populare au fost arondate comunele pe fiecare judeţ în parte. În 1968 a fost create comuna Bârla, cuprinzând satele: Afrimeşti, Bădeşti, Bârla, Brabeţi, Cioceşti, Malu, Mozăceni, Podişoru, Șelareasca, Urlueni şi Zuvelcaţi. Comitetul Executiv al Consiliului Popular Judeţean Argeş, prin decizia nr. 202 din 25 mai 1989, a delimitat localităţile componente ale oraşelor, satele ce alcătuiau comunele şi satele de reşedinţă ale acestora. Astfel, comuna Bârla, avându‐şi reşedinţa în satul Bârla cuprindea: Bârla, Bădeşti, Brabeţi, Cioceşti, Mozăceni‐Vale, Şelăreasca, Urlueni şi Zuvelcați.
După evenimentele din decembrie 1989, întreaga viaţă a statului roman a cunoscut ample reorganizări, ce n‐au ocolit nici domeniul administrativ. Printre primele măsuri luate de către Consiliul Frontului Salvării Naţionale, încă din ianuarie 1990, s‐a numărat şi adoptarea Decretului‐Lege nr.38/1990 privind abrogarea Legii nr. 2/1989, referitoare la organizarea administrative a teritoriului ţării.
Pornind de la conţinutul Decretului ‐ Lege nr. 38/1990, autorităţile au decis menţinerea comunei Bârla, având în componenţa sa cele 12 sate consfinţite de tradiţie: Afrimeşti, Bădeşti, Bârla, Brabeţi, Cioceşti, Malu, Mândra, Mozăceni Vale,Podişoru, Şelăreasca, Urlueni şi Zuvelcaţi.