Traseu de creastă în munții Făgărașului: Șaua Capra - Șaua Cleopatra

 

 

Marcaj: bandă roșie

Durată: 5 ore

 

Creasta Făgărașului este un paradis peisagistic, uneori stâncos, alteori înierbat și poteci interminabile care te îndeamnă la meditație.

Acest traseu începe din Șaua Capra, de unde urcăm inițial  spre S-V până la vârful Izer (2 417 m altitudine) și coborâm spre V, trecând prin șaua Bâlea (2 286 m altitudine) și peste vârful plat al Paltinului (2 399 m altitudine). În vestul celui din urmă întâlnim poteca marcată cu bandă albastră care urcă din căldarea Bâlea. În general, majoritatea turiștilor nu parcurg segmentul de creastă dintre șaua Capra și șaua Paltinul, ci obișnuiesc să coboare în căldarea  Bâlea și să urce apoi în șaua Paltinul. Vom străbate spre S șaua Paltinul, în vestul căreia vom întâlni marcajul cu punct albastru care urcă prin căldarea mare a Paltinului dinspre S-V.

Continuăm pe poteca marcată cu bandă roșie, ocolind prin sud Turnul Paltinului (2 372 m altitudine), pe o bârnă îngustă, unde o scurtă porțiune mai expusă este prevăzută cu un cablu. În curând ajungem în șaua Doamnei (2 249 m altitudine), parcurgem un scurt segment pe versantul nordic pe deasupra căldării Pietroase a Doamnei, ieșim pe creastă și urmăm poteca spre V, traversând platoul din sudul vârfului Lăița (2 397 m altitudine). Ajungem în șaua estică a Lăițelului (2 284 m altitudine), un loc domol și înierbat. De aici ocolim prin S un vârf mai mic (2 306 m altitudine), după care depășim în coborâre pe versantul sudic creasta ascuțită și stâncoasă a șeii vestice a Lăițelului (2 228 m altitudine), unde este montat un cablu ajutător. Urmăm apoi poteca în urcuș accentuat până pe vârful Lăițel ( 2 390 m altitudine), un punct de perspectivă deosebit asupra zonei Lespezi-Negoiu.

De pe vârful Lăițel vom coborî spre V-S/V până la lacul Călțun (2 135 m altitudine). La mică distanță spre S vom zări refugiul amplasat aici, la care putem ajunge pe valea Călțunului, pe poteca marcată cu triunghi albastru. Continuăm după marcajul cu bandă roșie prin nordul lacului și, în urcuș domol printre blocuri de piatră, ajungem în portița Călțunului ( 2 194 m altitudine). De aici urmăm poteca spre N, prin căldarea Lăița și după cca 250 m întâlnim pe dreapta poteca marcată cruce roșie spre strunga Ciobanului. Urcăm ușor spre stânga și în scurt timp ajungem la ramificația spre S a potecii marcate cu bandă galbenă prin struga Doamnei. Pentru a urca din acest punct pe vârful Negoiu avem două variante: prin strunga Dracului si prin strunga Doamnei.

Prin strunga Dracului, vom continua spre V-N/V după poteca marcată cu bandă roșie și urcăm o șa depășind o porțiune stâncoasă și, după câteva zeci de metri, ajungem la baza hornului de la strunga Dracului pe care-l urcăm ajutându-ne, în caz de nevoie, de cablul fixat aici. La ieșirea din horn atingem o șa mică ( 2 438 m altitudine), de unde continuăm un sfert de oră pe creastă spre N-N/V până pe vârful Negoiu (2 535 m altitudine), al doilea vârf al țării după Moldoveanu (2 544 m altitudine).

(Sursă: transfagarasan.travel, peisajelecalatorului.com)