ORAȘE CULTURALE
Municipiul Piteşti
Pentru a începe o călătorie în județul Argeș, județ remarcabil prin cultură, istorie, tradiții sau pur și simplu prin frumusețea și bogăția peisajelor, trebuie să începi cu municipiul Pitești, aflat la doar aproximativ 1 oră de București pe autostrada A1, la 140 km de Brasov (Culoarul Rucăr-Bran), 120 km de Craiova, 165 km de Sibiu și la 80 km de Târgoviște.
Piteștiul a fost reședința temporară a voievozilor Basarab Țepeluș cel Tânăr, Mihnea cel Rău și Vlad cel Tânăr. Orașul s-a dezvoltat în mod gradat, de la sat și târg ajungând la titlul de oraș, dobândit la începutul secolului al XIV-lea. Prima atestare documentară datează din 20 mai 1388 când domnul Mircea cel Bătrân întărește Mănăstirea Cozia, „o moară în hotarul Piteștilor". În oraș au avut proprietăți numeroși boieri și dregători, dintre aceștia cei mai de seamă au fost Goleștii, Izvoranii, Cantacuzinii, Craioveștii, dar și doi domnitori, Mihai Viteazul (1593-1601) și Neagoe Basarab, acesta din urmă construind între 1512 și 1521 la Pitești, Curtea Voievodală.
Centrul orașului Pitești are propriul său farmec și este o adevărată grădină botanică, mai ales în perioada tradiţionalei manifestări florale „Simfonia lalelelor", prin care oraşul Piteşti şi-a câştigat numele de "Oraş al lalelelor". Printre evenimentele anuale amintim și Zilele Municipiului Pitești, Concursul Național de Dans Sportiv „Dansul Florilor" și Festivalul Național de Muzică Lăutărească Veche „Zavaidoc".
Fântâna Muzicală oferă piteștenilor și vizitatorilor un spectacol impresionant de sunet și culoare. Fântâna se află lângă Primarie şi la 100 m de Teatrul „Al. Davila". Tot în spatele Fântânii se află și Galeria de Artă Rudolf Schweitzer–Cumpăna, cu numeroase exponate.
Astăzi, pentru a petrece timpul îmbinănd cultura cu natura, istoria cu agrementul, în Pitești puteți vizita:
-
Muzeul Județean Argeș, aflat în fosta clădire a Prefecturii, construită între anii 1889 – 1899, cu secțiile de Istorie, Științele naturii, Galeria de Artă Naivă, Muzeul Sportului Argeșean, Galeria de Artă "Rudolf Schweitzer Cumpăna" și Planetariul.
-
Parcul Trivale, amenajat în anii 1900 într-un cadru deosebit, cuprinde o grădină zoologică, locuri de agrement, spații de cazare și masă. Schitul Trivale a fost început în 1674 și finalizat în 1678-1688. Biserica a fost pictată de Ioasaf Grecu în 1731.
-
Parcul Ștrand o zona de agrement foarte apreciată, situat pe malul râului Argeș care cuprinde locuri de agreement și sport – plimbări cu barca, curse de carturi, terenuri de fotbal, tenis, handball și patinoar artificial, locuri de joaca pentru copii, etc.
-
Parcul Lunca Argeșului, este locul potrivit pentru pentru iubitorii de mișcare în aer liber, plimbări cu bicicleta, rolele sau kartul.
-
Expo Parc
-
Parcul 1907
Municipiul Câmpulung Muscel
Municipiul Câmpulung Muscel se află în nord-estul județului, în depresiunea omonimă, la o altitudine de 580–600 m, în Muscelele Argeșului, la poalele Munților Iezer, pe malurile Râului Târgului. Orașul este străbătut de șoseaua națională DN73, care leagă Piteștiul de Brașov, aflându-se la o distanță de 52 km de Pitești și 84 km de Brașov. În Câmpulung există un bulevard ce s-a numit multă vreme Bulevardul "Pardon". Aceasta pentru că era aşa mare aglomeraţie, că desele ciocniri între trecători duceau inevitabil la scuzele exprimate la tot pasul prin expresia "Pardon!". Orașul și împrejurimile sale au fost întotdeauna zone ușor accesibile iar atracțiile turistice și peisajele naturale au oferit spațiul perfect pentru o vacanță de neuitat.
Peste 100 de locuri din oraș sunt clasificate ca monumente istorice, 39 dintre ele sunt clasificate ca monumente istorice de interes național. Alte 15 sunt clasificate ca monumente istorice de arhitectură, printre care: Mănăstirea Negru Vodă - ansamblu alcătuit din biserica domnească „Adormirea Maicii Domnului" (sec. XIV, refăcută în sec. XVII), biserica bolniței „Nașterea Sf. Ioan Botezătorul" (1718), casa egumenească (1635), casa domnească/arhierească (1301-1900), turnul clopotniță (1647), chiliile (sec. XIV–XIX), o fântână (după 1900), zidul de incintă al bisericii (sec. XIV–XIX) și zidul de incintă al mănăstirii (1712); ansamblul bisericii catolice „Sf. Iacob"-Bărăția (sec. XIII–XVIII) - ansamblu alcătuit din biserica catolică „Sf. Iacob cel Mare" (corul primei biserici gotice), ruinele navei primei biserici gotice (sec. XIII), casa parohială (sec. XVII), clădirile anexe, turnul clopotniță (1730) și zidul de incintă; ansamblul bisericii Sf. Nicolae-Domnească Școala Normală, azi Colegiul Național Pedagogic „Carol I"(1895); vila Ghiță Ștefănescu, azi Muzeul de Etnografie (1735, refăcut în 1928).
Municipiul Curtea de Argeş
Orașul se află în nord-estul județului, în depresiunea omonimă, la o altitudine de 580–600 m, în Muscelele Argeșului, la poalele Munților Iezer, pe malurile Râului Târgului. Orașul este străbătut de șoseaua națională DN73, care leagă Piteștiul de Brașov, aflându-se la o distanță de 52 km de Pitești și 84 km de Brașov. La Câmpulung, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ737, care duce spre sud-est la Mioarele și Boteni (unde se termină în DN73D); șoseaua județeană DJ734, care duce spre nord la Lerești; și șoseaua județeană DJ732C, care duce spre vest la Bughea de Jos, Godeni (unde se intersectează cu DN73C) și Schitu Golești (unde se termină în DN73). Pe calea ferată, orașul are stațiile Câmpulung și Parc Krețulescu, ultima fiind capătul unei linii de cale ferată care duce spre sud la Golești, unde se unește cu calea ferată București-Pitești.
Orașul Curtea de Argeș este localizat în partea de nord-vest a județului, în depresiunea intracolinară a bazinului superior al râului Argeș, la o altitudine de 450 m deasupra nivelului mării, și este înconjurat de dealurile și Muscelele Argeșului de la poalele Munților Făgăraș. Suprafața orașului este de aproximativ 75 km². Este străbătut de șoseaua națională DN7C, care leagă Piteștiul de Sibiu prin Munții Făgăraș, situat la o distanță de 38 km de municipiul Pitești. La Curtea de Argeș, acest drum se intersectează cu șoseaua națională DN73C, care duce spre est la Câmpulung (45 km) și spre vest la Râmnicu Vâlcea (36 km). Din nordul orașului, din DN7C se ramifică șoseaua județeană DJ703H, care duce spre nord-vest la Valea Danului, Șuici și Sălătrucu. În sud, din DN73C se ramifică șoseaua județeană DJ704H, care duce spre sud la Băiculești și Merișani, unde se termină în DN7C.
Curtea de Argeș păstrează cele mai importante edificii bizantine de pe teritoriul României, printre care se numără Biserica Domnească, monument de secol XIV aflat pe lista indicativă a UNESCO. Important centru politic și economic în timpul epocii medievale, Curtea de Argeș a decăzut după mutarea cetății de scaun a Țării Românești la Târgoviște, dar își recapătă prestigiul în timpul perioadei interbelice odată cu desemnarea catedralei Mânăstirii Curtea de Argeș ca necropolă regală. La Curtea de Argeș s-au născut câțiva dintre domnitorii cei mai importanți din istoria medievală a Țării Românești (Neagoe Basarab, Vlaicu Vodă, Mircea cel Bătrân) dar și personalități marcante ale perioadei interbelice precum Urmuz și Florian Ștefănescu-Goangă.
Curtea de Argeș a căpătat statutul de „oraș regal" în 1886, atunci când Regele Carol I desemnează Catedrala Mânăstirii Curtea de Argeș ca necropolă regală. Carol I construiește de asemenea calea ferată care leagă Curtea de Argeș de Pitești si București, gara orașului fiind construită după un proiect al renumitului arhitect Elie Radu