Muzeul Viticulturii si Pomiculturii Golesti

Muzeul Viticulturii și Pomiculturii Golești este un loc minunat, în care retrăiești momente importante ale istoriei românești din secolele XVIII-XIX. Istoria familiei Golescu, una dintre cele mai importante familii boierești din Țara Românească este strâns legată de conacul construit în 1640. Această construcție nu a fost o simplă casă locuită. Conacul a reprezentat  sufletul  acestei familii, locul care le-a conferit Goleștilor identitate și putere de a rezista de-a lungul veacurilor.

Din 1939, vechiul conac a devenit inima Muzeului Golești. Instituţia a fost înfiinţată prin decret regal dat de Carol al II-lea, în 7 iunie 1939, sub numele Muzeul Dinicu Golescu. În anii 1942 – 1943, s-a făcut renovarea construcţiilor, în conac organizându-se expoziţia memorială care cuprinde mobilier de epocă, tablouri, cărţi şi alte obiecte de valoare care au aparţinut Goleştilor şi rudelor apropiate: doctorul Carol Davila, dramaturgul Alexandru Davila, pictorul Nicolae Grant, academicianul George Bengescu ş.a.

Casa și parcul, anexele (camerele de oaspeți și cele ale servitorilor), baia turcească, turnurile de apărare, școala și bolnița, turnul de apărare vorbesc vizatorilor despre modul de viață al boierilor români din secolul al XIX-lea și stau mărturie despre complexa întrepătrundere între civilizația de tip balcanic și cea occidentală. Expoziția din conac este o invitație adresată vizitatorilor de a călători în timp, în urmă cu mai bine de două secole.

La sfârșitul veacului al XVIII-lea și în primele trei decenii ale secolului al XIX-lea, boierii de la Golești trăiau în ritmul lent și molcom al civilizației balcanice, învăluiți de arome de tutun și cafea. După revoluționarul an 1848, societatea românească a accelerat procesul de modernizare de tip occidental, evoluție care se reflectă în decorația interioară a conacului. Mobilierul și obiectele importate din marile capitale europene (Paris, Londra, Viena) evocă acest fenomen de pătrundere a unui nou mod de viață în spațiul românesc. Una dintre cele mai frumoase camere este cea a Zincăi Golescu. Mobilată în stilul  Biedermeier, aici a fost locul în care domnitorul Carol I și-a petrecut o noapte la sosirea pe teritoriul românesc (9 /10 mai 1866), în drumul spre București.

Boierii Golești au fost implicați în procesul de construire a statului român modern. Frații Golescu - Ștefan, Nicolae, Radu și Alexandru – au participat activ la declanșarea și desfășurarea Revoluției de la 1848, au susținut Unirea din 1859, reformele modernizatoare ale lui Alexandru Ioan Cuza și aducerea prințului străin Carol I (1866).

În spațiul ansamblului medieval, publicul poate vizita:

  • Expoziţia memorială - Conacul Goleştilor;

  • Expoziţia de Istoria Goleştilor;

  • Expoziţia de pedagogie Şcoala Slobodă Obştească de la Goleşti;

  • Baia Turcească - secolul al XVIII-lea;

  • Foişorul lui Tudor Vladimirescu – 1821;

  • Parcul Goleștilor.

  • Expoziții temporare.

Începând cu anul 1966, alături de ansamblul medieval de la Goleşti, ca nucleu muzeal iniţial, a luat fiinţă muzeul în aer liber al viticulturii şi pomiculturii din România. Actuala secție în aer-liber este un muzeu al satului românesc din secolul al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Gospodării de viticultori și pomicultori aduse de pe întreg teritoriul României formează un univers țărănesc unic, în care tradițiile, meșteșugurile și credințele străbunilor își dau întâlnire cu generațiile de astăzi.

Amplasarea ei în cadrul Muzeului Goleşti, în imediata vecinătate a ansamblului feudal de la Goleşti, a redimensionat valoarea patrimonială a instituţiei, conferindu-i semnificaţie naţională şi europeană.

Secţia în aer liber este structurată pe două mari teme:

  • Reprezentarea geografică a gospodăriilor pomicole şi viticole din România, cuprinzând casele, anexele, instrumentarul pomi-viticol, piesele de interior şi portul popular, specifice zonelor de provenienţă, în forma unui sat de sec. XIX;

  • Sectorul specializat, format din construcţiile şi adăposturile temporare, amplasate de o parte şi de alta a drumului care trece prin mijlocul podgoriei sau livezii.

Primul criteriu al reprezentării expoziţionale l-a constituit reflectarea specificului fiecărei provincii istorice, coroborat cu criteriul geografic al zonelor de provenienţă. Secția în aer liber de la Golești este un tezaur de arhitectură ţărănească şi o matrice de reprezentare a existenţei comunităţilor rurale din secolele XIX-XX, având menirea de a transmite informaţii specializate, dar şi aspecte legate de contextul social, economic şi cultural ale societăţii pe care o reflectă.

Conceput după aşezarea geografică a zonelor tradiţionale viticole şi pomicole, în acest muzeu, cu un profil destul de rar întâlnit pe mapamond, au fost aduse monumente de arhitectură populară şi instalaţii de o frumuseţe desăvârşită. Multe dintre ele datează din perioada secolelor al XVIII-lea și al XIX-lea şi reuşesc să redea publicului vizitator înfăţişarea gospodăriei ţărăneşti, compusă din casa de locuit, construcţiile anexe, poarta şi gardul. O bună parte dintre aceste monumente, prin ornamentică sau proporţii, are valoare de unicat în arhitectura noastră populară.

Astăzi, muzeul are aspectul unui sat autentic, în el aflându-se, atât gospodăriile ţărăneşti, cât şi o biserică cu cimitir, o şcoală, o primărie, un han, un sector de instalaţii pomi-viticole și ateliere meșteșugărești.

Sunt 36 de gospodării (din zonele etnografice: Argeş, Muscel, Dâmboviţa, Teleorman, Braşov, Prahova, Dobrogea, Vâlcea, Gorj, Olt, Dolj, Mehedinţi, Vrancea, Vaslui, Bacău, Suceava, Haţeg, Alba,  Maramureş, Bistriţa – Năsăud,  Ţara Zarandului, Banat, etc). În jurul gospodăriilor, există plantaţii de pomi fructiferi şi viţă-de-vie, fructele şi strugurii fiind culese şi prelucrate tradiţional, cu ajutorul instalaţiilor ţărăneşti din muzeu.

În Şcoala sătească sunt organizate, în vacanţele de vară, tabere de meşteşuguri populare, în cadrul cărora copiii, adulţii, dar şi persoanele cu dizabilităţi, îndrumaţi de creatori populari, învaţă tainele practicării meşteşugurilor.

Organizarea de numeroase expoziţii temporare, de ateliere de creație în care copiii pot învăța vechi meșteșuguri și tehnici populare, manifestări cultural-artistice, simpozioane de nivel naţional, sesiuni de comunicări ştiinţifice, publicaţii (Anuarul MUSEUM. Studii şi Comunicări Ştiinţifice, Cataloage Fiii Argeşului, pliante, albume, cataloage de expoziții) constituie modalităţi de valorificare a patrimoniului muzeal, dar şi de perpetuare a tradiţiilor populare, materiale şi spirituale ale poporului nostru.  Numeroase activități de recreere  sunt accesibile publicului vizitator: echitație cu cai și ponei, plimbări cu trăsura, tiroliană pentru copii, locuri de joacă, popicărie țărănească.

 

Date de contact:

Adresa: oraș Ștefănești, strada Radu Golescu, nr. 34

Tel/ Fax: 0248.266.364/ 0248.265.148

E-mail: secretariat@muzeulgolesti.cjarges.ro; contact@muzeulgolesti.ro 

Web: www.muzeulgolesti.ro

Manager: Iustin Dejanu

Cod fiscal: 4469558

Cont: RO85TREZ04621G330800XXXX

Trezorerie: Pitești


Fisiere atasate

Organigrama si Statul de Functii ale Muzeului National al Viticulturii si Pomiculturii Golesti Arges - anul 2021

Raport activitate 2018

Raport activitate 2019

Raport activitate 2020