Date demografice si statistice
Toponimia
Ca ramură a onomasticii, aceasta studiază originea, sensul, forma şi evoluţia numelor proprii de locuri.
Toponimul Aninoasa (latinescul alninus) vine de la pădurea de arini (anini) care a existat în zonă şi încă mai există.
Broşteni vine de la zona mocirloasă, băltoacă, populată de broaşte. Locuitorii aşezaţi în acea zonă au fost denumiţi broşteni.
Satul Răugeni, Râugeni, Răogeni, Rugeni (dispărut prin contopirea cu Aninoasa) îşi trage numele, probabil, de la mulţimea de rugi (plantă cu tulpina târâtoare); toponimul există şi astăzi, desemnând locul unde s-a aflat satul cu aproape 600 de ani în urmă.
Slănicul şi-a luat denumirea de la sarea care există în partea de nord a satului, de unde s-a extras cu mult timp în urmă. Astăzi sunt izvoare de apă sărată, în aceeaşi zonă, care ies la suprafaţă şi se varsă în râu, iar fântânile din apropierea râului conţin apă sărată.
Toponimul Valea Siliştii se explică prin faptul că s-a creat o vatră de sat nouă, prin mutarea Slănicului de Jos.
În satele Aninoasa, Broşteni, Valea Siliştii şi Slănic se păstrează o mulţime de toponime foarte interesante, pe care le prezentăm în anexa nr. 1.