CIRCUITE ȘI TRASEE

 

O zi petrecută în mijlocul naturii este întotdeauna o idee perfectă. Dacă și cadrul natural ales este unul de poveste, atunci ideea are toate șansele să se transforme într-o experiență de neuitat. Un traseu spectaculos cu o serie de serpentine până la mausoleul Mateiaș. După încă câţiva km de curbe stânga-dreapta urmează o porţiune mai potolită până ajungem în Rucăr. Peisajul oferit de Cheile Dâmbovicioarei este fermecător. Putem descoperi zone pline de verdeață și zone de stâncarie care-ți vor da senzația că drumul se îngustează în fața ta sau că se închide pur si simplu. Bucata Rucăr – Bran este o plăcere atât datorită curbelor cât şi peisajelor pe care le oferă. Traseul oferă multe zone de popas cu vederi splendide, ideale pentru a fotografia munţii Carpaţi.

 

Ruta Valea Argeșelului și Culoarul Rucăr - Bran

1. Denumirea rutei: Valea Argeșelului și Culoarul Rucăr- Bran

2. Tematica rutei: Culturală, Istorie, Religie

3. Descrierea obiectivelor turistice incluse în rută:

citește mai mult

Ruta Valea Argeșului și Transfăgărașanul

1. Denumirea rutei: Valea Argeșului și Transfăgărașanul

2. Tematica rutei: Culturală, Istorie, Religie

3. Descrierea obiectivelor turistice incluse în rută:

citește mai mult

 

Moldoveanu prin Valea Rea - cel mai scurt traseu către vârf

Pe lista oricărui iubitor de munte se află la loc de cinste un traseu pe Moldoveanu, cel mai înalt și mai impunător munte de la noi din țară. Din fericire, traseele care duc către mult râvnitul vârf sunt suficiente și pentru gustul și îndemânarea fiecăruia.Traseul prin Valea Rea are avantajul de a fi cel mai scurt, putând fi străbătut dus-întors într-o zi. Vârful Moldoveanu prin Valea Rea, nu poate fi numit dificil sau periculos. Iar dacă pe lângă distanța redusă a turei mai adaugi și una dintre cele mai spectaculoase cascade și peisajul unic a Căldării glaciare pe care o vei străbate în drum spre vârf, acest traseu este printre cele mai frumoase din tara.

 

Traseul turistic Nucșoara - Valea Cernat - Vf. Malița - Vf. Moldoveanu este un traseu spectaculor, având avantajul de acces cu mașina de teren (4x4) până la altitudinea de 2200 m, apoi traseul turistic se continuă la pas pe Vf. Scăricica-Vf. Galbena-Vf.Moldoveanu. Pe acest traseu se pot vizita stânele din Munții Gruișor și Malița, unde se poate servi mâncare tradițională cu specific (bulz din brânză de  burduf, pastramă la grătar, tochitură de oaie, etc)

 

Traseul turistic Nucșoara - Vf. Păpău - Vf. Iezer, este un traseu frumos, pe gol alpin, unde se poate ajunge cu mașina de teren (4x4) până la altitudinea de 2100m.

 

Traseu montan: Podu Dâmboviţei - Dâmbovicioara - Brusturet. Traseul începe din centrul satului Podul Dâmboviţei (km 80 pe DN 73), ramificându-se din drumul naţional lângă Podul lui Socol (denumirea de Puntea lui Socol dăinuie din vremea voievodului Matei Basarab). Urmează apoi malul stâng al Dâmboviţei şi, după aproximativ 2 km, pătrunde în Cheile Dâmbovicioarei (defileu de o rară frumuseţe) ai căror pereţi verticali înalţi de 200 de metri ne ţin companie 3 km, până mai sus de Peştera Dâmbovicioara care se află în dreapta drumului. 

citește mai mult

 

 

Fereastra Zmeilor din Munții Făgăraș. Fereastra Zmeilor, situată în Munții Făgăraș, reprezintă de fapt o serie de custuri înguste care s-au format de-a lungul timpului datorită acțiunii curenților și a dezagregărilor produse de îngheț si dezgheț.

Formațiunea geologică este unică pe teritoriul Munților Făgăraș și se află foarte aproape de Vârful Arpașul Mare, o zonă deosebit de spectaculoasă. 

Traseu montan: Cabana Pârâului Caprei - Fereastra Zmeilor

citește mai mult

 

Traseu montan: Dâmbovicioara – Ciocanu - Piatra Galbenă - Valea Seacă a Pietrelor - Vlădușca . Această cale aplină are ca punct de plecare centrul comunei Dâmbovicioara (850 m altitudine), de pe valea Dâmbovicioarei. De aici, se desprinde traseul marcat spre Vlădușca - La Table, din șoseaua către vale și urcă susținut folosind drumul local care stăbate întreaga așezare pitorească răspândită pe gâlmele din jur, mai întâi, pe Padina Izvorului, apoi pe Padina Șirnii, drumul urcă pronunțat până la primele case ale satului Ciocanu (circa 1 150 m altitudine).

citește mai mult

 

 

 

 

Traseu Dâmbovicioara – Brusturet – Funduri – Vlădușca sau Șaua Funduri: Acest traseu are ca punct de plecare centrul comunei Dâmbovicioara (850 m altitudine) și pătrunde către versantul estic al Pietrei Craiului. De la cabana Brusturet (992 m altitudine), traseul

marcat atacă plantele puternic înclinate și masiv împădurite ale muntelui, folosindpoteca pastorală care urcă pieptiș din fața cabanei pe Muchia lui Stinghie (un picior de munte care aparține ansamblului muntelui Funduri). Această veritabilă probă de rezistență ia sfârșit în apropierea grupului de stâne din poiana Funduri – cea mai cunoscută dintre ele fiind stâna din Funduri (1 368 m altitudine), un important punct de reper.

Aici va trebui să ne decidem asupra direcției în care vom continua drumul, în funcție de obiectivul spre care vrem să ne îndreptăm. Dacă optăm spre refugiul Grindu sau spre Vlădușca – La Table, va trebui să urmărim în continuare semnul de marcaj bandă albastră, schimbând direcția de mers către dreapta (nord), străbătând pădurea care îmbracă poalele masivului, trecând apoi pe lângă cantonul silvic Lespezi și pe lângă stâna din Grindu, prin poiana cu același nume.

 

citește mai mult

 

Traseu montan în Munții Piatra Craiului: Cojocaru - Valea lui Ivan - Drumul Grănicerilor - Plaiul Foii

 

Marcaj: triunghi roșu

Durata: 6 - 7 ore

Lungimea: cca 16 km 

Diferența de nivel: 580 m

Tip: traseu de potecă.

 

Acest traseu turistic este cel mai vechi de pe versantul apusean al Pietrei Craiului și totodată unul de bază pentru zona de joasă altitudine, datorită marii lui accesibilități. 

La punctul de plecare Cojocaru – Valea lui Ivan se ajunge cu orice mijloc de transport pe traseul montan rutier Podu Dâmboviței – Valea Dâmboviței – Sătic – Cojocaru (12 km de la Podu Dâmboviței; 860 m altitudine).

Marcajul cu triunghi roșu apare lângă podul peste Dâmbovița, din dreptul uzinii hidroenergetice, pe unde urcă un drum forestier în lungul apelor Văii lui Ivan, pentru ca după 3 km să se oprească în mijlocul unei vaste poieni, la casa de vânătoare „Piatra Craiului" (1090 m altitudine; pe hărțile vechi "Valea lui Ivan").

Traseul marcat urcă spre marginea superioară a poienii și pătrunde în zona de pădure de la poalele apusean al Pietrei  Craiului, pe care nu o va părăsi până la capăt. 

citeste mai mult

 

Traseu montan cu plecare din Valea Topologului spre Șaua Scării

 

Marcaj: cruce albastră

Durata: 3 ore

Tip: Traseu de vară; 

Observații: Drum periculos iarna

 

Traseul pornește de la confluența pârâurilor Izvorul Scării și Izvorul Negoiului, unde se poate ajunge din localitatea Sălătrucu, județul Argeș, pe un drum forestier, printr-o pădure deosebit de frumoasă, pe o lungime de 33 km. 

Traversăm pârâul Negoiu și vom continua drumul până la bifurcația potecilor spre pârâul Negoiu și pârâul Scara, o alegem pe aceasta din urmă, continuând drumul la stânga, spre nord-vest. Urcăm moderat pe malul stâng al apei și, după mai puțin de o jumătate de ceas, trecem pe lângă stâna din Scara (1440 m altitudine). 

Ieșim într-un gol alpin și continuăm drumul spre nord. Depășim apoi în urcuș pronunțat pragul glaciar, iar mai sus traversăm firul pârâului pe partea vestică. Vom străbate căldarea superioară a Scării pe malul drept al pârâului, apoi ne vom abate spre nord / nord-est și în urcuș moderat atingem Șaua Scara (2146 m altitudine) în poteca de creastă marcată cu bandă roșie.

citeste mai mult

 

Traseul montan din Valea Buda spre Șaua Podragului

 

Marcaj: triunghi albastru

Durata: 7 ore și 30 min; în sens invers: 6 ore

Tip: traseu de vară

 

Traseele montane reprezintă o oportunitate excelentă de a cunoaște mediul înconjurător și de a te bucura de peisaje superbe, iar județul Argeș nu duce lipsă de zone spectaculoase pentru drumeții.

Acest traseu oferă un spectacol al naturii și are ca punct de plecare Valea Buda, unde putem ajunge din drumul Transfăgărășan, după ce parcurgem 22 km în amonte de Barajul Vidraru. Din șosea urmăm spre nord, pe malul vestic al Râului Buda, un  drum forestier. După aproape 8 km, ajungem la punctul de vărsare al Pârâului Mușeteica în Valea Buda (995 m altitudine), după ce câteva sute de metri mai jos am trecut apa pe malul estic. Continuăm pe drumul forestier de pe Valea Buda încă aproape 7 km, traversând apa de pe un mal pe altul de două ori, până la confluența cu Pârâul Mircea care curge dinspre nord-est (1 252 m altitudine).

citeste mai mult

 

 

Traseu montan în Munții Piatra Craiului: Brusturet – Valea Seacă a Pietrelor - Grindu sau Vlădușca

 

Marcaj: cruce albastră;

Durată: 2-3 ore;

Lungimea: cca 6 km;

Diferența de nivel: 423 m;

Tip: traseu de pătrundere, lipsit de dificulăți.

 

Cetatea naturală de stâncă a Pietrei Craiului este unică printre munții din țara noastră. Creasta lungă de aproximativ 25 de kilometri formează unul dintre cele mai iubite peisaje montane din România.

Acest traseu oferă un spectacol al naturii și are ca punct de plecare Valea Seacă a Pietrelor chiar în fața cabanei Brusturet (992 m altitudine) și folosește drumul forestier până aproape de capătul lui superior. Primii 4 km străbat în întregime frumoasele chei ale văii săpate în calcare (pereți verticali deosebit de sălbatici, cu înălțimi de 100-200 m). La ieșirea din chei, la poalele muntelui Grindu, lăsăm în dreapta un alt drum forestier care traversează valea și urcă susținut spre curmătura Groapelor.

citeste mai mult

 

 

Traseu de creastă în munții Făgărașului: Șaua Capra - Șaua Cleopatra

 

Marcaj: bandă roșie

Durată: 5 ore

 

Creasta Făgărașului este un paradis peisagistic, uneori stâncos, alteori înierbat și poteci interminabile care te îndeamnă la meditație.

Acest traseu începe din Șaua Capra, de unde urcăm inițial  spre S-V până la vârful Izer (2 417 m altitudine) și coborâm spre V, trecând prin șaua Bâlea (2 286 m altitudine) și peste vârful plat al Paltinului (2 399 m altitudine). În vestul celui din urmă întâlnim poteca marcată cu bandă albastră care urcă din căldarea Bâlea. În general, majoritatea turiștilor nu parcurg segmentul de creastă dintre șaua Capra și șaua Paltinul, ci obișnuiesc să coboare în căldarea  Bâlea și să urce apoi în șaua Paltinul. Vom străbate spre S șaua Paltinul, în vestul căreia vom întâlni marcajul cu punct albastru care urcă prin căldarea mare a Paltinului dinspre S-V.

citeste mai mult