Cadrul natural

Așezarea. Situat în partea central-sudică a României, pe cursul superior al râului Argeș, în regiunea Muntenia, județul Argeș este străjuit, la nord, de înălţimile munţilor Făgăraş, din Carpaţii Meridionali, care unesc Argeşul cu judeţele Sibiu şi Braşov. Crestele semeţe ale Masivului Leaota, dealurile din Podişul Getic şi o parte din Câmpia Română constituie puntea de est cu judeţul Dâmboviţa. Câmpia Găvanu-Burdea mărgineşte Argeșul, la sud şi sud-est, cu judeţele Teleorman  şi Olt, iar cumpăna de ape, dintre râurile Argeş şi Olt, îi conferă vecinătatea, spre vest, cu judeţele Vâlcea şi Olt.

Punctul nordic al județului este localizat în comuna Nucșoara, iar cel sudic în comuna Miroși. Pe direcția est-vest, în punctele extreme, se află comunele Dragoslavele și Ciomăgești.

Suprafața județului Argeș este de 6826,3 km2, reprezentând 2,9 % din     suprafața totală a țării, ocupând locul 10 ca mărime.

Populația. Potrivit Direcției Județene de Statistică Argeș, la data de 1 iulie 2020, populația județului Argeș era de 629 989 de locuitori.

Organizarea administrativă. Din punct de vedere administrativ, în județul Argeș există 102 unități administrativ – teritoriale. Astfel, județul Argeș cuprinde:

  • 3 municipii: Pitești (municipiu reședință de județ), Curtea de Argeș, Câmpulung

  • 4 orașe: Mioveni, Costești, Topoloveni, Ștefănești

  • 95 de comune și 576 de sate

Consiliul Județean Argeș coordonează activitatea celor 102 unități administrativ-teritoriale, între acestea existând rapoarte de colaborare și cooperare.

Relieful. Județul Argeș prezintă un relief variat, cuprinzând majoritatea formelor de relief: munți, dealuri, podișuri, câmpii, defileuri și chei. Este un relief care coboară în trepte distincte, asemenea unui imens amfiteatru, din înaltul munților, de la altitudinea de peste 2500 m, reprezentând crestele cele mai înalte ale Făgărașilor, spre dealurile subcarpatice, podișuri și câmpie, până la 160 m în Câmpia Română.

Regiunea montană, din nord, aparţine celor mai înalte culmi ale Carpaţilor Meridionali, respectiv masivul Făgăraş, cu vârful Moldoveanu (2544 m) - cel mai înalt vârf din Carpații românești (aflat în întregime pe teritoriul județului Argeș) şi Negoiu (2535 m). Vârfuri semețe și impunătoare se află și în celelalte culmi, cum sunt: Iezer - 2462 m, Roșu - 2469 m, Păpușa - 2391 m din Masivul Iezer Păpușa; Vârful Pietrei - 2086 m din Masivul Piatra Craiului, Vârful Leaota – 2333 m din munții cu același nume.

Zona centrală a județului, considerată și treapta mijlocie, este ocupată de dealuri subcarpatice față de care munții se înalță abrupt la nord, iar, la sud, dealurile scad în înălțime, pierzându-se treptat în câmpie.

Datorită reliefului etajat, județul Argeș este deosebit de bogat în regiuni pitorești și peisaje încântătoare.

Clima. Diversitatea formelor de relief, dispunerea acestora în trepte și orientarea lor spre sud determină o varietate climatică: climatul montan, climatul de deal și climatul de câmpie. Ca urmare, temperaturile variază de la cele mai scăzute medii anuale de până la -20 C, însoţite de vânturi puternice, în zona alpină, până la medii anuale mai ridicate, de 100 C în zona de câmpie. Prin poziția sa și prin diversitatea formelor de relief, județul Argeș are un climat temperat – continental, cu influențe oceanice și submediteraneene.

Hidrografia. Județul Argeș beneficiază de o bogată rețea hidrografică, ce cuprinde bazinele hidrografice ale Argeșului și afluenții săi Vâlsan, Râul Doamnei, Bratia, Râul Târgului, Argeșelul, ale Oltului, cu afluentul său Topolog, și ale Vedei. Cel mai mare colector este râul Argeș, care drenează partea de nord și nord-vest a județului și care îl străbate pe o lungime de 140 km. 

De asemenea, lacurile domină judeţul, aici regăsindu-se o mare varietate de lacuri naturale și artificiale. În zona montană se găsesc lacuri glaciare, precum lacul Capra, lacul Iezer, lacul Călțun. Cel mai mare lac antropic din județ este Vidraru, cu o suprafață totală de 870 de hectare și o adâncime de 155 de metri.

Rezursele naturale. Județul Argeș deține 32 de arii protejate de interes național, rezervații și monumente ale naturii.

Regiunea montană aparține celor mai înalte culmi ale Carpaților Meridionali. În partea de nord, masivul Făgăraș și partea vestică a masivului Bucegi cu munții Leaota și Piatra Craiului, despărțiți de culoarul tectonic Rucăr – Bran reprezintă o zonă turistică deosebită nu numai pentru turismul județului, ci și pentru cel național și internațional.

Zona montană, din nordul județului, se  remarcă atât printr-un relief spectaculos, cu creste ce urcă până la peste 2000 m, cât și prin faptul că adăpostește o multitudine de specii de plante și animale cu valoare endemică pentru Carpați. Flora bogată cuprinde rarități floristice, multe cu statut de monumente ale naturii, precum garofița Pietrei Craiului, floarea de colț, iedera albă, smârdarul, Papucul-Doamnei. De asemenea, fauna este deosebit de bogată și variată, incluzând specii rare, precum capra-neagră, râsul, vipera, corbul, cocoșul de munte.

În zona de sud a județului Argeș, este reprezentativă rezervația floristică "Poiana cu narcise de la Negrași", aflată pe lista ariilor protejate de interes național. În suprafață de 4,6 ha, Poiana cu narcise de la Negrași este una dintre cele mai sudice stațiuni cu narcise aflată la cea mai mică altitudine din România (180-182 m). Rezervația floristică este o adevărată minune a naturii, care bucură, an de an, ochii privitorilor ce pășesc pe meleaguri argeșene pentru a admira superbele coprine, așa cum sunt numite popular de localnici.

Pe lista monumentelor naturii și ariilor protejate din județul Argeș se regăsesc numeroase peșteri (Peștera Dâmbovicioara, Peștera Piscul Negru, Peștera Uluce, Peștera Stanciului și Marele Grohotiș), lacuri (Lacul Iezer, Lacul Zârna, Lacul Jgheburoasa, Lacul Hârtop, Lacul Valea Rea, Lacul Bascov, Lacul Buda), văi și chei (Valea Vâlsanului,Cheile Dâmbovicioarei, Golul alpin Valea Rea - Zârna), care se remarcă printr-un relief sălbatic deosebit și peisaje extraordinare.