Resfințirea bisericii și paraclisului Mănăstirii Aninoasa
Un moment emoționat și înălțător în același timp, pentru toți cei prezenți astăzi la Mănăstirea Aninoasa.
Un moment emoționat și înălțător în același timp, pentru toți cei prezenți astăzi la Mănăstirea Aninoasa.
De altfel, sute de credincioși au asistat la Sfânta Liturghie oficiată de Înaltpreasfințitul Părinte Calinic alături de un impresionant sobor de ieromonahi, preoți și diaconi.
"Astăzi Mănăstirea Aninoasa zâmbește!" a spus în predica sa, părintele arhimandrit Caliopie, care a vorbit despre rugăciune, dar mai ales despre înțelepciunea cu care se face rugăciunea, despre contextul unei rugăciuni împlinite.
Biserica și paraclisul Mănăstirii Aninoasa au fost restaurate printr-un proiect cu finanțare europeană, dar și cu fonduri guvernamentale, cu sprijin de la Consiliul Județean Argeș, administrația locală, credincioși.
"Ne rugăm la Dumnezeu pentru locul acesta, dar ne rugăm la Dumnezeu pentru noi, ca și comunitate, ca și popor. (...) Să ne bucurăm împreună și să-l slăvim pe Dumnezeu că s-a ajuns la această zi și că toate eforturile făcute au rămas și vor rămâne pentru generații. Sunt aici oameni politici de diverse orientări, dar cu răspunderi administrative în stat și le spunem că viitorul acestei mănăstiri, viitorul sufletului românesc, viitorul poporului român stă în mâna lor. Noi, de aceea, îi trimitem acolo, noi, de aceea îi credităm, noi, de aceea îi primim cu bucurie dar și cu speranța că vor fi apărătorii noștri, cu speranța că sabia pe care o poartă la brâu, că mintea pe care le-o luminează Dumnezeu, împreună la un loc vor face ca noi să fim protejați, ca noi să fim apărați" - a spus părintele arhimandrit Caliopie.
"Pentru noi, Consiliul Județean Argeș, Mănăstirea Aninoasa este, pe lângă un deosebit lăcaș religios, un simbol al ortodoxiei românești, și un obiectiv turistic important atunci când vorbim de turism religios. Susținerea și dezvoltarea turismului, a turismului religios în acest caz, are drept rezultat direct dezvoltarea comunității locale și, de ce nu, județene. În zona Argeșului este singura mănăstire cu aspect de fortificație, grosimea zidurilor fiind de 2 metri. Pe lângă liniștea sufletească pe care o regăsești de cum intri pe poarta mănăstirii, arhitectura și istoria acestui sfânt lăcaș de cult sunt deosebite" a precizat președintele Consiliului Județean Argeș, Ion Mînzînă, care a participat, alături de credincioși, la slujba de resfințire și la Sfânta Liturghie. La întregul moment religios au mai asistat administratorul public al C.J. Argeș, Marius Cristian Puiu, consilierul pe probleme de culte, preotul Cătălin Georgescu, primarii localităților Aninoasa, Curtea de Argeș, Budeasa, Mușătești, Bălilești, Vlădești, parlamentarii de Argeș, Cristina Stocheci, Simona Bucura Oprescu, Aurel Bălășoiu, alte oficialități.
Doamne mântuiește-i pe cei bine credincioși!
La aproximativ 18 km sud-vest de Câmpulung, pe o colina, la 460 de metri altitudine se află mănăstirea Aninoasa, la marginea localității cu același nume. Monument istoric și de arhitectură, mănăstirea este un ansamblu arhitectonic de tradiție brâncovenească, cu o incintă dreptunghiulară prevazută cu un turn-clopotniță, chilii și paraclis. Mănăstirea datează din secolul al XVII-lea, din 1677, și este ctitoria unui boier din zonă, Tudoran Vlădescu. (...) Initial a fost construită doar biserica, fără pridvor și exonartex, doar pronaosul, naosul și altarul și avea o singura turlă. Pridvorul și zidurile împrejmuitoare și clădirile anexe cuprinse între acestea s-au construit mai târziu, între 1722 si 1730, cu subvenția Mitropolitului Ungro-Vlahiei de atunci, Chir Daniil, care fusese călugărit aici la Aninoasa și care apoi a devenit Episcop de Buzău și ulterior Mitropolit al Ungro-Vlahiei. În paraclisul Mitropoliei bucureștene se păstrează un portret al lui Chir Daniil, la fel în Palatul Patriarhal, unul dintre tablourile de acolo îl reprezintă pe Daniil Aninosanul.
Aninii sau arinii, arbori înalţi şi drepţi, specifici zonelor umede, acoperă pe o distanţă destul de însemnată chiar şi astăzi lunca Râului Bratia, ei fiind suportul ori punctul de pornire pentru alegerea numelui satului şi al mânăstirii: „Aninoasa" – „locul cu anini".