În ciuda vremii iernatice, animalele din zona montană, inclusiv din cea cu climat subpolar la peste 1800 metri altitudine, își continuă ciclul vieții. Printre ele, viperele, care sunt mai vizibile în această perioadă, fiindcă ies la năpârlire, depunere de ouă etc., în general, după sfârșitul lunii iunie, sunt mult mai greu de observat.  

În perspectiva noului sezon de vară, pentru a evita muşcătura de viperă (în Făgăraş întâlnim vipera comuna sau Vipera berus) se recomandă portul permanent al bocancilor de munte, cu carâmb înalt, chiar dacă temperatura ambiantă este ridicata. Portul bocancilor vă va feri și de entorse ale gleznei (evitând alunecarea, chiar ale genunchilor) sau de răniri ale degetelor de la picior, prin lovirea de pietre. 

Nu se recomandă portul şlapilor sau al adidaşilor, care sunt sursa unui numar insemnat de accidente care ar putea fi evitate. Trebuie in permanenţă efectuat un control vizual al zonei în care urmează să păşiţi. Nu ridicaţi pietre mari decât după ce, în prealabil, aţi efectuat un control vizual dedesubt, pentru a verifica daca sunt şerpi.  

Dacă intraţi într-o zonă cu vegetaţie înaltă care nu vă permite verificarea suprafeței solului, loviţi uşor vegetaţia cu un băţ. În ciuda renumelui, vipera comună este un șarpe timid, care va fugi din calea dumneavoastră și se va ascunde.  

Atenție, nu încercați să vă jucați cu ele sau să le omorâți. Toate animalele fac parte din fauna montană, iar, în plus pot apărea accidentări. 

În cazul unei muşcături de viperă (se prezintă ca două înţepături la distanţă de 3-4 mm distanţă, care după o oră necrozeaza și se edemațiază, iar victima are senzații de vomă și de amețeală) anunţaţi 112 sau 0SALVAMONT şi încercaţi să aspiraţi cât mai mult din sângele prezent, prin stoarcere sau prin folosirea unei seringi tăiate care poate fi folosită ca instrument de vacuumare.  

Victima trebuie sa stea cat mai liniştită, să nu se mişte, pentru a evita răspândirea sângelui în corp şi să aştepte sosirea personalului calificat.  

Administrarea preventivă a unor antihistaminice poate întârzia acţiunea veninului. Trebuie precizat că decesul se poate produce la cel putin 12-24 ore de la muşcătură, dar numai dacă şarpele a reuşit să administreze încărcătura totală de venin, ceea ce nu se întâmplă de obicei, deoarece omul este muşcat numai ca avertisment, ca reacţie de apărare. 

Respectarea regulilor de mai sus vă va feri de surprize neplăcute!  

Pentru informaţii suplimentare despre comportamentul în zona montană, accesaţi www.salvamont-arges.ro sau www.salvamontromania.ro .                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    

DIRECTOR,

ION SĂNDULOIU