Muzeul Judeţean Argeş

Muzeul Judeţean Argeş este instituţia muzeală argeşeană proeminentă care tezaurizează colecţii de obiecte remarcabile spre ilustrarea civilizaţiei argeşene şi româneşti.

Începuturile activităţii muzeale la Piteşti datează din anul 1928.

Din anul 1977 Muzeul Judeţean Argeş este prima instituţie muzeală românească şi Sud-Est europeană ale cărei obiective şi resurse sunt dedicate răspândirii informaţiilor necesare conservării mediului.

Câteva informaţii despre Secţiile Muzeului Judeţean Argeş:

Secţia de Istorie şi Ştiinţele Naturii(str. Armand Călinescu, nr. 44, Piteşti). Funcţionează în clădirea construită în 1898-1899 ca sediu pentru Prefectura Judeţului Argeş. Monument istoric, clădirea a fost edificată după planurile arhitectului Dimitrie Maimarolu pe locul unde s-a aflat schitul Buliga. În anul 1970 clădirea a fost dată Muzeului Judeţean Argeş care a deschis la etaj, în 1974, expoziţia de bază a Secţiei de Istorie şi în 1977, la parter, expoziţia de bază a secţiei de Ştiinţele Naturii. Printr-un sistem de diorame şi piese naturalizate se prezintă originea vieţii şi evoluţia vieţuitoarelor pe pământ, organizarea materiei vii, relaţia om-natură, întrucât tematica expoziţiei de bază a Ştiinţelor Naturii este ecologia şi protecţia mediului ambiant. Întrucât spaţiul aflat în această clădire era insuficient, prin eforturile Consiliului Judeţean Argeş, în noiembrie 1997, a început extinderea muzeului. La 30 mai 2000 şi 22 mai 2004 au fost inaugurate cele două noi corpuri de clădire. În Corpul A s-au organizat depozite, laboratoare şi birouri. Corpul B adăposteşte: expoziţia naţională de artă naivă, planetariu, observator astronomic, amfiteatru şi bibliotecă.

Expoziţia de bază a Secţiei de Istorie prezintă, în contextul istoriei naţionale, evoluţia societăţii omeneşti de pe teritoriul judeţului Argeş din paleolitic până la 1947. În cadrul expoziţiei Secţiei de Istorie sunt prezentate obiecte aparţinând culturii de prund, piese neolitice găsite în aşezările gumelniţene de la Teiu şi Popeşti, obiecte de tip Ferigile, probând civilizaţia fierului, descoperite pe Valea Topologului. O pondere deosebită este acordată procesului de romanizare, dat fiind faptul că în Argeş se află marea aşezare dacică de la Cetăţeni ca şi castrele de pe Limes transalutanus, cel mai important fiind cel de la Jidava. Reşedinţele domneşti de la Curtea de Argeş, Câmpulung, Piteşti, cetăţile argeşene Poenari şi Oratia, rolul Argeşului în evul mediu sunt prezentate prin intermediul obiectelor descoperite arheologic, prin fotografii, hărţi şi documente. Marile evenimente ale secolului al XIX-lea ocupă un loc deosebit în expoziţie, datorită rolului important pe care argeşenii şi personalităţile de aici l-au jucat în cadrul acestor eveniment. Rolul monarhiei în istoria României, Argeşul – leagăn al liberalismului românesc şi al ţărănismului, Făurirea României Mari, Viaţa culturală în perioada 1878-1947, Viaţa politică în perioada interbelică şi până la 1947 şi participarea argeşenilor şi a muşcelenilor la cel de-al doilea război mondial sunt teme istorice prezentate în sălile deschide în 2004 şi 2006.

Galeria de Artă „Rudolf Schweitzer-Cumpăna” (B-dul Republicii, nr. 33, Piteşti) şi Galeria Naţională de Artă Naivă. Expoziţia de artă românească modernă şi contemporană a fost deschisă, în 1969, în clădirea construită în 1886, după planurile arhitectului Ioan N. Socolescu, ca sediu al Primăriei Piteşti. Aici sunt expuse tablouri care au aparţinut marilor pictori români: Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Sava Henţia, Alexandru Steriadi, Camil Ressu, Dimitrie Ghiaţă, Ion Ţuculescu, Vasile Popescu, Ştefan Luchian, Rudolf Schweitzer - Cumpăna ş. a., ca şi sculpturi ale lui Gheorghe Iliescu - Călineşti, Ovidiu Maitec, Radu Aftenie, Ion Iancuţ, Grigore Patrichi, Adrian Popovici ş. a.

Galeria Naţională de Artă Naivă (Str. Armand Călinescu, nr.44, Corp C, Intrarea Bulevardul Eroilor). A fost deschisă în anul 1971, fiind primul muzeu de acest gen din ţară ce cuprinde lucrări ale pictorilor consacraţi: Babeţ Gheorghe, Boancă Gheorghe, Bogatu Costel, Boţa Anca, Boţa Valentin, Dascălu Mihai, Măric Ion, Mihuţ Petru, Mitrăchiţă Ghiţă, Negru Ion, Nicodim Ion, Doja Gheorghe, Debreczeny Ştefan, Debreczeny Lupaşcu Alexandrina.

Casa Memorială „Liviu Rebreanu“ (cart. Valea Mare, oraş Ştefăneşti, jud. Argeş). Construită la începutul secolului al XX-lea, casa a fost cumpărată în 1930 de către Liviu Rebreanu, care a locuit aici, cu intermitenţă, până în 1944, unde a şi murit. Aici a scris romanele: „Răscoala“, „Jar“, „Gorila“ şi „Amândoi“. Deschisă la 27 mai 1969, Casa memorială cuprinde obiecte şi piese de mobilier care au aparţinut marelui romancier, cărţi, reviste şi fotografii.

Expoziţia Memorială „Dinu Lipatti“ (sat Ciolceşti, com. Leordeni, jud. Argeş). Casa a fost construită între 1939 şi 1942 de către marele pianist Dinu Lipatti pentru a-i servi ca loc de odihnă şi creaţie, de întâlnire cu prieteni şi muzicieni. La 17 decembrie 1985 a fost deschisă expoziţia memorială ce cuprinde obiecte care au aparţinut lui Dinu Lipatti, fotografii, afişe, diplome, periodice şi discuri.

Muzeul şi Rezervaţia Arheologică Castrul Roman Jidava Câmpulung (Şoseaua naţională, nr. 127, Câmpulung). Expoziţia, deschisă în 1970, cuprinde obiecte descoperite în cercetările arheologice de pe Limes alutanus şi transalutanus şi cu precădere obiecte descoperite în cercetările din Castrul Jidava. Edificiul militar roman a fost construit în cea de a doua jumătate a secolului al II-lea d.Hr. şi este astăzi unul dintre cele mai bine conservate castre permenente de limes din România. Sunt expuse obiecte din ceramică (opaiţe, cărămizi şi fragmente de ţigle cu inscripţii, amfore, piese de pavimentum şi mozaic, piese pentru hypocaustum), arme (vârfuri de săgeţi, suliţe, cuţite), piese din fier, şi obiecte din piatră care se pare că provin de la subunitatea militară romană de arcaşi călări care a construit castrul (Cohors Prima Flavia Comagenorum. În incinta castrului se păstrează o parte din clădirile romane (Principia - comandamentul, Praetorium - clădirea comandantului, clădirea ofiţerilor, Horreum - magazia de cereale). Pe latura de sud a fost reconstituit un turn de curtină şi, parţial, turnurile porţii Praetoria (poarta principală de intrare), turnul semirotund din colţul de sud-vest, cât şi celelalte turnuri ale porţilor Decumana, Dextra şi Sinistra de pe laturile nord, est şi vest.

Activităţile principale ale Muzeului Judeţean Argeş

I. Tezaurizează şi conservă informaţii şi mărturii materialeîn depozite şi le valorifică prin expoziţiile de bază deecologie şi protecţia mediului, istorie şi artă plastică românească.

II. Organizează expoziţii temporare şi itinerante şi participă la organizarea de expoziţii naţionale şi internaţionale.

III. Din anul 1970, Muzeul Judeţean Argeş organizează Sesiunea anuală de comunicări ştiinţifice „Ecosinteze şi etnosinteze carpatine”, de interes naţional.

IV. Organizează simpozioane tematice şi conferinţe pe teme de istorie şi ştiinţele naturii, artă plastică şi protecţia mediului înconjurător, lecţii în muzeu, mese rotunde, medalioane memoriale şi concerte.

V. Muzeul Judeţean Argeş monitorizează starea şi îndrumă cercetarea ştiinţifică a rezervaţiilor naturale şi arheologice din judeţul Argeş şi efectuează săpături în şantiere arheologice şi paleontologice.

VI. Din anul 1968, Muzeul Judeţean Argeş editează „Analelor Muzeului Judeţean Argeş - Argesis”, seria „Ştiinţele Naturii” şi seria „Istorie” (în curs de acreditare CNCSIS), Revistei „Naturalia – studii şi comunicări”, anuarul Asociaţiei Muzeografilor Naturalişti din România şi Buletinul de educaţie ecologică pentru tineret „Ecos”.